Troc cu sare pentru integrare

Privatizarea singurei companii care se ocupa de extragerea si comercializarea sarii din tara noastra va duce, potrivit informatiilor BZA, la un monopol privat. Mai mult, Societatea Nationala a Sarii SA – Salrom risca sa ajunga marea afacere a unei companii cu capital mixt, austro-ungar.

Astfel, Romania va inregistra o noua pierdere la capitolul zacaminte strategice, asa cum s-a intamplat cu petrolul si aurul. Salrom SA este o societate cu capital integral de stat, supercentralizata, la carma careia se afla un marcant membru al PC, Marcel-Octavian Nicolaescu, unul din apropiatii lui Dan Voiculescu.

Cele sapte unitati ale Salrom sunt direct subordonate sediului de la Bucuresti si nu au personalitate juridica. Ocna Dej este de departe cea mai productiva salina, fapt datorat calitatii si cantitatii de sare extrasa. Principalul client al salinei din Dej este societatea maghiara BorsodChem.Rt. (BVK), care urmareste sa cumpere la pachet intreaga companie prin actiunile de lobby ale presedintelui Austriei, Heinz Fisher, care a cerut omologului sau din Romania “spargerea monopolului sarii”. Liderii de sindicat Salrom SA au benchetuit pe banii austriecilor de doua ori in decurs de un an.

Salrom SA are sediul la Bucuresti, iar cele sapte unitati de productie& Ocna Dej, Cacica, Ocna Mures, Praid, Ramnicu Valcea, Slanic Prahova si Targu Ocna sunt complet subordonate si nu au personalitate juridica.

In cadrul societatii lucreaza in prezent 2200 de angajati sub conducerea directorului Marcel-Octavian Nicolaescu, lider PC -filiala sectorului 6 Bucuresti si apropiat al lui Dan Voiculescu.

Privatizarea la pachet a Salrom nu ar face decat sa transfere monopolul de stat intr-un monopol privat, un gest anticoncurential, amendat, in general, de UE. Deja BorsodChem Austria-Ungaria si-a aratat intentia de a cumpara actiunile SNS, iar, conform tuturor semnalelor, acest lucru este cat se poate de realizabil in viitorul apropiat.

O alternativa la aceasta solutie de mare compromis ar fi scoaterea actiunilor SNS la bursa.

Romania se afla intre primele tari europene in ceea ce priveste productia de sare. Dacia era principalul furnizor de sare al Romei, iar exploatarile acestui minereu dateaza inainte de ocupatia romana. Din secolul al XVII-lea, exploatarea sarii devine monopol de stat si va constitui o importanta sursa de bani pentru acesta.

Rezervele de sare ale Romaniei sunt estimate la circa 400 de milioane de tone, iar calitatea este foarte ridicata. Cu toate acestea, in ultimii ani, piata sarii este acaparata de importatori. Sarea consumata de romani provine preponderent din Ucraina si are o calitate mult mai scazuta decat cea autohtona.

In schimb, Romania exporta mai ales catre Ungaria si Austria, iar nu de putine ori a fost vazuta in magazine sare romaneasca in ambalaj strain, vanduta la preturi piperate. Pe langa faptul ca este indispensabila in industria alimentara, sarea este necesara si in industria chimica.

Societatea Nationala a Sarii (SNS) este singura companie care se ocupa de exploatarea, gestionarea si comercializarea sarii si a substantelor nemetalifere (calcar, mica, grafit etc) din Romania. SNS este totodata responsabila de promovarea turismului de tratament si agrement in saline.

In pofida faptului ca industria de exploatare a sarii din Romania aducea venituri importante la bugetul de stat, atat sub guvernarea comunistilor, cat si a celor care le-au urmat dupa t89, incet, dar sigur, SNS a fost pus pe butuci din punct de vedere financiar.

Sarea reprezinta una din cele mai importante rezerve nationale ale Romaniei, alaturi de petrol si aur. Salrom SA – singura companie care se ocupa de extragerea, gestionarea si comercializarea sarii din tara noastra a fost transformata in societate pe actiuni cu capital integral de stat in anul 1997 prin HG 767.

Privatizarea Societatii Nationale a Sarii (SNS) a intrat in strategiile economice ale tuturor guvernelor de dupa Revolutie, insa procesul a fost blocat in mod la fel de consecvent din lipsa vointei politice.

In cadrul societatii lucreaza in prezent 2200 de angajati sub conducerea directorului Marcel-Octavian Nicolaescu, lider PC -filiala sectorului 6 Bucuresti si apropiat al lui Dan Voiculescu. Din cele sapte unitati ale Salrom SA, de departe, cea mai valoroasa este Ocna Dej.

Zacamantul de sare din Dej are o lungime de 5 km pe latura mare si 2 km pe latura mica, fiind dispus sub forma unei lentile. Potentialul de exploatare al acestui zacamant este de cel putin 100 de ani. Rezervele de la Ocna Dej sunt dispuse pe sapte nivele, iar in prezent exploatarea se face abia in miezul “lentilei”, la subetajul trei.

Daca sarea extrasa din alte unitati are un procent de NaCl de 2 sau 3%, cea din Ocna Dej are o concentratie de 98-99%. Desi salina ar putea produce 600.000 de tone de sare anual, capacitatea este folosita doar la jumatate si are o rentabilitate de 20%. Cu toate acestea, Salrom este sustinut de Ocna Dej.

Un procent de 60-70% din productia Salrom SA este valorificata prin export. Situatia Salrom SA s-a inrautatit de la an la an, iar in prezent compania nu realizeza profit. In anul 2004 SNA a realizat un profit de abia 395 de milioane de lei, la o cifra de afaceri de 1.424 miliarde de lei! In anul 2005, SNS inregistra deja pierderi de 12 miliarde de lei.

Pe de alta parte, SNS este singura mare companie de stat care nu a beneficiat de subventii nici in guvernul PSD, nici in CDR, nici in mandatul Aliantei D.A.

Conducerea Salina Ocna Dej a incercat o desprindere de SNS Bucuresti inca din primii ani de tranzitie, insa aceasta “indrazneala” a provincialilor a fost strasnic amendata de mitici cu sanctiuni la salarii, iar revolta a fost innabusita.

Practic, activitatea SNS este intretinuta prin salina Ocna Dej, care exporta sarea catre societatea BorsodChem Rt. -cel mai mare combinat chimic din Ungaria. Relatia dintre SNS si BorsodChem a fost parafata de ex-directorul companiei sarii din Romania, Nicolae Grudnicki, destituit ulterior pentru abuz in functie.

In anul 2003, SNS SA a semnat un contract pe trei ani cu firma BorshodChem Rt.(BVK) in valoare de 13,92 milioane euro, din care 4,05 milioane euro in 2004, pentru livrarea in Ungaria a 660.000 tone sare industriala. Cu toate acestea, potrivit statisticilor oficiale, in ultimii cinci ani, Romania a importat 163.176 tone de sare, din care 91% din Ucraina.

Numai in 2002 s-a importat sare alimentara (de proasta calitate) de peste un milion de dolari, in vreme ce valoarea exporturilor nu a depasit 634.000 de dolari. Culmea ironiei, sarea industriala este adusa din Italia, Germania, Grecia, Marea Britanie, Franta, Japonia.

Un aspect deosebit de important il constituie intalnirea pe care a avut-o presedintele Traian Basescu cu omologul sau austriac, Heinz Fischer, la inceptutul lunii mai, a.c. Discutiile dintre cei doi presedinti de stat au cuprins si o componenta economica.

Potrivit presei centrale, Fisher a fost insotit de un grup de oameni de afaceri, care si-au sustinut in mod agresiv agenda de afaceri.

S-au facut presiuni pentru privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) in favoarea Raiffeisen Bank, pentru privatizarea conditionata a intreprinderii Electroputere Craiova, despre constructia de autostrazi in parteneriat public-privat si, surpriza, despre cedarea monopolului de sare detinut de statul roman.

Toate aceste conditii au fost puse ca moneda de schimb pentru ca Parlamentul de la Viena sa finalizeze procedurile de ratificare a Tratatului de aderare a Romaniei la UE pe data de 11 mai. Deloc neglijabila grija presedintelui Fisher pentru SNS, in conditiile in care BorsodChem (BVK) are drept actionar majoritar fondul de investitii Vienna Capital Partners.

Al doilea actionar al BVK, cu un procent de 22%, este Megdet Rahimkulov, directorul AEB Bank si cel mai bogat cetatean maghiar. Mana in mana cu BVK, sindicatul SNS a petrecut doua sejururi in Austria, numite oficial vizite de lucru.

Invitatiile austriecilor au fost onorate de sindicalisti la sfarsitul anului trecut si in urma cu o luna. BVK a vanat si combinatul Oltchim Ramnicu Valcea, insa mult mai de folos ar fi preluarea intregilor zacaminte de sare din Romania, dat fiind faptul ca NaCl este materia prima utilizata in industria chimica.

Pe de alta parte, Austria mai are un singur masiv de sare in exploatare si acesta este aproape de epuizare. Directorul SNS, Marcel-Octavian Nicolaescu este la randul sau evaziv in ceea ce priveste modul de privatizare a SNS.

„Exista discutii daca sa fie privatizate toate salinele la pachet sau daca e mai avantajos sa se privatizeze fiecare salina in parte”, declara Nicolaescu in 2005.

Privatizarea la pachet nu ar face decat sa transfere monopolul de stat intr-un monopol privat, un gest anticoncurential, amendat, in general, de UE. Deja BVK si-a aratat intentia de a cumpara actiunile SNS, iar conform tuturor semnalelor acest lucru este cat se poate de realizabil in viitorul apropiat.

O alternativa la aceasta solutie de mare compromis ar fi scoaterea actiunilor SNS la bursa. Vom reveni.