TTIP: Romania, ramasa momentan pe-afara, cu alimente si bauturi importante, la negocierile UE-SUA pe marele acord care va decide economia mondiala
Romania figureaza momentan doar cu doua produse agro-alimentare traditionale in lista propusa de negociatorii Comisiei Europene omologilor americani, privind protejarea bauturilor si alimentelor cu indicatie geografica pe piata americana si europeana. Lista de propuneri europeana, din care acum lipsesc importante marci traditionale romanesti, face parte din negocierile pentru viitorul Partneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP), acord comercial si de liber schimb care ar urma sa traseze practic standardele comerciale si investitionale la nivel mondial, avand in vedere dimensiunile si greutatea celor doua piete care urmeaza sa se uneasca.
documente
Potrivit unor documente de lucru publicate de Comisia Europeana in data de 21 martie, negociatorii europeni au cerut omologilor americani ca sute de produse traditionale din state membre UE sa fie recunoscute si protejate ca marci originale, impotriva contrafacerii sau copierii, pe piata SUA.
Pe lista dedicata alimentelor – altele decat vinurile si bauturilor spirtoase – Romania figureaza cu doar un singur produs: Magiunul de prune Topoloveni, despre care se arata ca este realizat din fructe, legume, cereale proaspete sau procesate.
Pe aceasta lista, francezii, italienii, germanii sau grecii figureaza cu zeci de produse traditionale: sortimente de sunca, branzeturi, bere etc. Dintre statele foste comuniste, foarte bine stau cehii si polonezii. In schimb, ungurii, ca si noi, au un singur produs: Szegedi szalami si varianta sa Szegedi teliszalami. Bulgarii n-au niciun produs pe lista publicata in cadrul discutiilor transatlantice.
documente
Reamintim ca in februarie 2016 Comisia Europeana a inregistrat oficial Salamul de Sibiu ca produs traditional cu indicatie geografoca protejata, iar in martie 2016 Telemeaua de Ibanesti a primit recunoasterea oiciala europeana cu Denumire de Origne Protejata. Magiunul de Topoloveni era recunoscut inca din anul 2011 cu indicatie geografoca protejata la nivelul UE (Lista completa AICI).
Inregistrarea prea recenta la Comisia Europeana ar putea fi cauza neintroducerii acestor doua produse romanesti in negocierile cu americani.
Pe lista indicatiilor geografice privind bauturile spirtoase, scoasa la negocere de europeni cu americanii, Romania figureaza tot cu un singur produs: Vinars de Murfatlar, asemanator coniacului frantuzesc. Aici Ungaria ne intrece, avand doua sortimente de palinca.
La nivel european, pe langa Vinarsul de Murfatlar, Romania a inregistrat pe lista indicatiilor geografice E-Spirit inca 14 sortimente de bauturi spirtoase– palinci, horinci, tuici, vinars – care nu se regasesc si in negocierile SUA-UE pentru viitorul TTIP.
Razboiul berii Cehia – SUA
In propunerile facute americanilor, negociatorii europeni insista pentru protectia produselor traditionale prin indicatii geografice si denumiri de origine controlate. Acesta este un subiect disputat al discutiilor transatlantice, pentru ca americanii vor ca produsele sa fie protejate doar prin sistemul de marci inregistrate (trade marks).
SUA urmareste astfel ca denumiri ale unor produse traditionale europene care au ajuns substantive comune in America, sa poata fi folosite in continuare pe piata americana ca denumiri generice, desi produsele repective sunt facute in SUA.
Un exemplu ar putea fi sampania, care este inregistrata de francezi si protejata ca Champagne, denumire pe care niciun vin spumant facut altundeva decat in aceasta regiune din Franta nu o poate folosi. Denumirea acestui vin spumant frantuzesc a capatat, insa, protectie si in SUA printr-un acord din anul 2006.
Sau Cognacul francezilor, ajuns substantiv comun in limba romana, sub forma coniac, denumire pe care nu avem voie sa o mai folosim
Extinzand chestiunea, intre UE si SUA au aparut de-a lungul timpului frictiuni in privinta unor marci. Un caz celebru este berea Budweiser, care face obiectul unei dispute Cehia-SUA.
La jumatatea sec. XIX, germanul Adolphus Busch a invatat secretele si maiestria berarilor cehi din Ceske Budejovice (sau Budweis, in germana), pe atunci in Imperiul Austriac. Cu know-how-ul acesta el a plecat in America si a infiintat brandul de bere Budweiser, in 1876.
Ajunsa azi cea mai bauta bere din SUA, Budweiser-ul american a intrat in conflict cu producatorul ceh Budweiser Budvar (sau Budejovicke, in limba ceha), infiintat in 1895, care se revendica de la traditia locala de berari, de acum 800 de ani.
In urma unui litigiu, marca americana de bere mai poate fi vanduta doar sub denumirea de Bud pe piata UE, cu exceptia Marii Britanii, Spaniei, Irlandei si Finlandei, unde poate folosi marca Buweiser.
De partea cealalta, Budweiser Budvar cehesc se vinde in SUA sub marca Czechvar.
documente
Revenind la negocierile SUA-UE pentru TTIP, pe lista propusa de negociatorii europeni figureaza si denumirea Budejovicke, cu anumite variatiuni, pentru cateva sortimente de bere detinute de Cehia. Acestea sunt beri cu indicatie geografica protejata si recunoscuta ca produs traditional in Uniunea Europeana, iar negociatorii de la Bruxelles vor astfel sa impuna denumirea si pe piata americana, strict pentru aceste sortimente de bere produse doar in Cehia.
De remarcat insa ca lista avansata de negociatorii Uniunii Europene cuprinde denuirea din limba ceha, Budejovicke, nu si varianta germana a aceluiasi cuvant, Budweiser, inregistrat ca marca de compania americana Anheuser-Busch.
Cazul ilustreaza conflictul dintre cele doua concepte: trade mark – promovat de americani si indicatii geografice – promovat de europeni ca adaugandu-se sistemului de trade mark (UE recunoaste marcile inregistrate, dar vrea in plus si protejarea indicatiilor geografice).
Un alt document avansat de negociatorii europeni in TTIP prevede ca „partile vor coopera in materie de indicatii geografice” in linie cu prevederile unor acorduri anterioare, „fara a prejudicia prevederile relevante din capitolul Proprietatii Intelectuale” din cadrul TTIP.
„Partile reafirma importanta produselor legate de origine si a indicatiilor geografice pentru agricultura sustenabila si dezvoltarea rurala si, in particular, pentru intreprinderile mici si mijlocii” – mai propun negociatorii Comisiei Europene in discutiile lor cu omologii din Guvernul SUA, asupra TTIP.
INTERVIURILE HotNews.ro