UE ramine un vis indepartat pentru statele balcanice

In ciuda zvonurilor din mass media, statele balcanice nu vor adera impreuna la Uniunea Europeana, dar vor putea avea acces la fondurile rezervate pana acum numai pentru statele candidate, se arata intr-un comentariu publicat de Institute for War and Peace Reporting.

Recenta decizie a Bruxellles-ului de a amana negocierile de aderare la UE ale Croatiei si perspectiva existentei unui studiu de fezabilitate pozitiv pentru Uniunea Serbia si Muntenegru au dat nastere la speculatii cum ca toate cele cinci state vest-balcanice ar putea adera la Uniunea Europeana in acelasi timp.

Olli Rehn, Comisarul European pentru extindere, a declarat ca pana la mijlocul lunii aprilie, Bruxellesul va elabora un studiu de fezabilitate privind Serbia. In cazul in care acesta va fi pozitiv, se vor deschide usile pentru negocierea Acordului de Stabilizare si Asociere, care este primul pas important spre aderarea tarii la UE.

Cu toate acestea, diplomati si experti de la Bruxelles avertizeaza ca este posibil ca Albania, Bosnia-Hertegovina, Uniunea Serbia si Muntenegru, Croatia si Macedonia sa nu adere la UE in acelasi timp. La Bruxelles s-a format deja un consens de opinie cum ca cele cinci tari nu ar trebuie sa adere la UE ca grup unitar.

Fiecare tara pe cont propriu

Oficialii considera ca abordarea individuala a fiecarui stat, precum si necesitatea ca fiecare dintre acestea sa indeplineasca conditiile impuse de UE vin in sprijinul acestui consens. Conditiile au fost formulate in 1995 de fostul comisar pentru extindere, Hans Van den Broek.

„Orientarea catre UE va depinde de progresele fiecarei tari in ceea ce priveste reformele”, se afirma in comunicatul summit-ului de la Salonic, din 2003.

Multi oficiali de la Bruxelles subliniaza acum ca aceasta abordare nu s-a schimbat. Rehn insusi a confirmat ca, momentan, pe agenda UE nu figureaza intentia de a acorda statut de candidat UE tuturor statelor balcanice.

„Scopul meu in acest mandat, pana in 2009, este sa ma asigur ca Bulgaria si Romania intra in UE pregatite, ca negocierile cu Croatia si Turcia se indreapta pe calea cea buna, si ca vom incepe negocierile cel putin cu Macedonia”, a declarat el pentru IWPR.

Fara a face referire la Serbia, Bosnia sau Albania, comisarul a declarat ca celelalte obiective sunt realizarea unei reconcilieri in Cipru si „consolidarea si punerea in practica a strategiei de pre-aderare a statelor vest-balcanice”.

Criteriile politice, mai importante decit cele economice

Gerald Knaus, directorul Initiativei Europene de Stabilitate, un grup de reflectie politica, considera ca cerintele economice nu vor fi luate in totalitate in considerare, avand in vedere ca pana acum au avut prioritate criteriile politice.

Romania, Bulgaria si Turcia au obtinut statutul de candidate la UE in 1999, la summitul de la Helsinki, cu toate ca nici una nu indeplinea criterile economice, a opinat el. „In final, decizia de trecere de la statutul de candidat potential la cel cu drepturi depline, este una politica,” a declarat Knaus pentu IWPR.

Conditia de baza pentru a obtine statutul de candidat este depunerea unei cereri de a deveni membru. Pana acum, insa, doar Croatia si Macedonia au facut acest pas preliminar. Alta cerinta de preaderare este ca tara sa fie o democratie independenta, cu un guvern ales si granite bine definite.

Statele trebuie sa fi facut pasi catre semnarea Acordului de Stabilizare si Asociere, sa nu aiba probleme nerezolvate, cum ar fi insuficienta colaborare cu Tribunalul pentru crime de razboi de la Haga.

Oficialii de la Bruxelles au reamintit guvernelor din Europa de Sud-Est ca trebuie sa arate un interes real pentru indeplinirea acestor conditii. Expertii sunt insa de parere ca aceste conditii reprezinta o provocare dificila. „Din pacate, acestea sunt adevarate obstacole pentru statele vest-balcanice,” a spus Knaus.

„Statutul de candidat ar presupune existenta unei Bosnii fara un Birou al Inaltului Reprezentant, dar in momentul de fata se pare ca va exista un astfel de Birou si dupa retragerea Lordului Ashdown,” a mai declarat el.

„Asta inseamna ca pentru alti doi ani, cererea de aderare a Bosniei la UE nu va fi luata in serios de catre Bruxelles.”

Bosnia-Hertegovina nu este singurul stat cu probleme serioase. UE doreste ca Serbia si Muntenegru sa-si imbunatateasca cooperarea cu Tribunalul de la Haga si asteapta asigurari ca problema Kosovo, unde majoritatea albaneza doreste independenta, va fi rezolvata in viitorul apropiat.

Semne de intrebare se ridica si in ceea ce priveste supravietuirea uniunii dintre Serbia si Muntenegru.

Albania nu are probleme in ce priveste cooperarea cu Tribunalul de la Haga sau definirea granitelor. Dar Bruxellesul doreste sa vada un consens durabil in randurile partidelor de la Tirana pentru aderarea la UE, precum si realizarea de pasi importanti in privinta reformelor pe care acest proces le presupune.

Macedonia si Croatia – in pole-position

Ca urmare, multi observatori se asteapta ca in 2006 numai Macedonia si Croatia sa obtina statutul de state candidate la UE.

„Este important sa ne asiguram ca diferentele dintre candidati si potentialii candidati nu se maresc ca rezultat al politicilor UE,” a afirmat Knaus, referindu-se la fondurile substantiale acordate de UE numai tarilor candidate.

O sursa diplomatica din cadrul Uniunii Europene a declarat pentru IWPR ca diferenta dintre suma disponibila pentru tarile candidate si cele care aspira la acest statut „nu este o solutie ideala”. El a mai adaugat, „multe tari stiu ca logica este problematica. Dar aceasta e realitatea.

” De aceea Initiativa Europena de Stabilitate (ESI) a propus Bruxelles-ului sa permita ambelor grupuri – candidatii si candidatii potentiali – sa aiba acces la fondurile de pre-aderare ale UE. Aceste fonduri le-au permis celor 10 state din Europa Centrala si de Est sa incheie cu succes procesul de tranzitie.

Fondurile pentu Romania, Bulgaria, Turcia si statele balcanice sunt numite IPA, ceea ce inseamna „intrument de pre-aderare”. Knaus afirma ca propunerea de a acorda fonduri IPA unui numar mai mare de state a fost discutat pe larg si ca un numar de state membre UE au fost de acord cu aceasta idee.

„S-a ajuns la concluzia ca nu are sens sa afirmam ca toate statele vest-balcanice sunt candidati potentiali, si apoi sa amanam constructia economiei si insitutiilor cruciale pe care UE le-a extins cu succes in tarile candidate in ultimii ani.”

Chiar Rehn a declarat in cadrul Parlametului European, la sfarsitul lunii ianuarie, ca „o caracteristica noua a fondurilor IPA este ca acestea vor fi acordate atat potentialilor candidati cat si statelor candidate” – cu toate acestea el nu a specificat daca acest lucru va insemna acces egal la fonduri.

Sursa diplomatica din UE a mai declarat pentru IWPR ca initiativa ESI „a fost luata in considerare” la Bruxelles, de teama ca o distribuire inegala a fondurilor va duce la marirea diferentelor economice dintre statele din regiunea balcanica.

„Suntem constienti ca aceasta poate fi un semnal rau,” a afirmat diplomatul, „de aceea ne gandim sa permitem accesul la fonduri tuturor celor cinci tari.”

UE aloca fonduri substantiale pentru aderare

Suma de bani potential disponibila statelor din regiune este substantiala. Inainte ca mandatul sau de presedinte al Comisiei Europene sa se incheie anul trecut, Romano Prodi a elaborat proiectul de buget pentru 2007-2013, in care este prevazuta o suma de 14 miliarde de euro pentru statele balcanice.

Noul presedinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, lucreaza inca la documentul care va fi aprobat anul viitor. Parlamentul European va decide cu privire la forma sa finala si alocarea fondurilor.

Knaus este de parere ca acordarea de asistenta intregii regiuni, privita ca intreg, este vitala, daca Bruxelles-ul nu va crea, fara voia sa „consecinte economice serioase”. Aceasta initiativa nu este singura, mai adauga el.

Guvernele din regiune trebuie sa lucreze la planurile de dezvoltare nationala in care vor fi investite fondurile de pre-aderare. Aceasta dezbatere referitoare la acordarea de ajutoare statelor vest-balcanice vine intr-un moment crucial. In 2006, Austria si apoi Finlanda vor prezida UE si Viena – din motive istorice si geografice – are un interes deosebit in regiune.

Mai mult, pregatirea terenului pentru viitorul summit UE, care va avea loc la Helsinki, va depinde de Austria. Acest summit poate insemna o noua era pentru toate statele vest-balcanice.

Svetlana Jovanovska, Bruxelles; traducere de Madalina Radutoiu