Ultimatum pentru Iran
Membrii Consiliului de Securitate al ONU au cerut in unanimitate Iranului sa-si suspende activitatile de imbogatire a uraniului in decurs de 30 de zile si sa coopereze cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA).
La finele acestui termen, AIEA urmeaza sa inainteze Consiliului de Securitate un nou raport care sa precizeze daca Teheranul se supune in totalitate restrictiilor privind utilizarea tehnologiei nucleare.
Ambasadorul iranian la ONU, Javad Zarif, a oferit imediat replica Teheranului, declarand ca Iranul are „dreptul inalienabil” de a folosi energia nucleara si nu intentioneaza sa renunte la el. „Suntem alergici la presiuni si intimidari”, a declarat el in fata ziaristilor.
Textul declaratiei nu face referiri la sanctiuni in caz ca Teheranul nu se conformeaza cererilor, insa nu este un secret ca Statele Unite au in vedere acest lucru in etapa urmatoare, precizeaza CNN.
Cei 15, in frunte cu Statele Unite, au acuzat Iranul ca incearca sa produca arme nucleare, in timp ce Iranul sustine ca singurul scop al folosirii tehnologiei nucleare este unul civil.
Franta, Marea Britanie si Germania au purtat negocieri mai bine de doi ani cu scopul de a rezolva aceasta problema pe cale diplomatica. Votul de ieri survine dupa ce cei cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate au ajuns la un acord privind forma finala a documentului.
„Este un mesaj puternic pe care-l trimitem Iranului – acela ca trebuie sa se supuna rezolutiei si cererilor inaintate de consiliul guvernatorilor AIEA”, a declarat ambasadorul francez la ONU, Jean-Marc de la Sabliere.
Negocierile dintre Iran si troica europeana au reinceput in ianuarie, dupa ce Iranul a reluat programul de imbogatire a uraniului si a pus capat in mod voluntar cooperarii cu AIEA, ai carei inspectori efectuasera vizite neasteptate la instalatiile iraniene.
Activitati suspecte
AIEA a ridicat mai multe semne de intrebare cu privire la programul nuclear civil iranian intr-un raport publicat la inceputul acestei luni, aratand ca iranienii testeaza 20 de centrifuge capabile sa imbogateasca uraniul si produc uraniu imbogatit in alte 10.
Numarul acestora este foarte mic comparativ cu miile de centrifuge necesare fabricarii de material nuclear suficient pentru armele atomice. Insa Consiliul de Securitate a atras atentia ca „inspectorii AIEA nu au putut trage concluzia ca nu exista materiale sau activitati nucleare nedeclarate in Iran”.
Ambasadorul american la ONU, John Bolton, a declarat ca rezolutia ONU transmite „mesajul foarte clar” ca Iranul trebuie sa respecte obligatiile din Tratatul de Neproliferare Nucleara. Pe de alta parte, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a tinut sa repete faptul ca Moscova nu va sustine utilizarea fortei pentru a rezolva aceasta problema.
–––––––––––––––––––––––––––
Istoria se repeta
Programul nuclear iranian risca sa provoace o criza majora pe plan international, intre punctele de vedere politice ale Iranului si Occidentului existand diferente aproape ireconciliabile. Poporul iranian, majoritatea politicienilor si intregul guvern de la Teheran au o viziune comuna: Iranul trebuie si are dreptul sa-si dezvolte propria industrie nucleara.
De cealalta parte insa, occidentalii, in frunte cu Statele Unite, considera ca programul nuclear civil al Iranului ascunde intentii de alta natura, intre care fabricarea de arme nucleare.
Multi oameni politici si comentatori se tem ca istoria se repeta si ca pozitiile rigide pe care se situeaza americanii si iranienii vor duce, in cele din urma, la un nou razboi in zona Golfului Persic, fie o invazie de tipul celei din Irak, alternativa mai putin probabila, fie un atac aerian care sa distruga facilitatile nucleare iraniene.
–––––––––––––––––––––––––––
Conflict cu radacini adanci si sanse slabe de solutionare
Ambitii de stat modern. Discursul iranienilor se bazeaza in principal pe faptul ca acestia doresc ca Iranul sa fie considerat un stat modern, in dezvoltare, cu o baza industriala moderna.
Istoria relatiilor dintre Iran si Occident din ultimele secole arata ca iranienii si-au dezvoltat mereu capacitatile industriale si tehnologice pentru a arata restului lumii ca, intr-adevar, sunt un astfel de stat, sustine dr. William O. Beeman, profesor de antropologie la Brown University, Rhode Island, care si-a petrecut multi ani in Iran.
Avant reprimat. Acesta este si argumentul folosit de iranieni cand vine vorba deapre programul nuclear: „Statele Unite incearca sa ne reprime. Vor sa ne tina jos, sa faca din noi o natiune de mana a doua. Noi avem capacitatea de a dezvolta o industrie nucleara, dar ni se spune ca nu suntem destul de buni pentru asta sau ca nu avem voie”, spun iranienii.
Nevoi in crestere. Regimul de la Teheran afirma ca nu exista nicio dovada ca intentioneaza sa fabrice arme nucleare, actualele facilitati neavand capacitatea de a produce material radioactiv pentru armament. Iranienii sustin ca energia nucleara este absolut necesara pentru populatia aflata intr-o crestere accelerata si pentru industria in plina expansiune.
Aliat printre inamici. Un alt argument este acela ca, in baza Tratatului de Neproliferare Nucleara, Iranul are dreptul sa desfasoare activitati de imbogatire a uraniului.
In mod paradoxal, unul dintre cei care sar astazi in apararea Iranului este un israelian, Mordechai Vanunu, un fost inginer la centrala israeliana Dimona care a stat ani grei in spatele gratiilor deoarece a dezvaluit informatii despre programul nuclear israelian. „Sub controlul AIEA, Iranul nu reprezinta niciun pericol.
Expertii occidentali cunosc perfect natura programului nuclear iranian, spre deosebire de cea a Israelului, care nu permite nimanui sa intre in instalatiile sale nucleare. Tocmai de aceea Iranul a decis sa faca un pas inainte si sa spuna lumii intregi: „Nu ne puteti cere mai multa transparenta in timp ce inchideti ochii la ceea ce se intampla in Israel””, afirma Vanunu in octombrie anul trecut.
INTERVIURILE HotNews.ro