Umbrela de plastic in lupta cu salcia

Parcurile Tineretului, Herastrau si Cismigiu au fost vizitate de reporterii HotNews.ro din dorinta de a afla stadiul de invadare a spatiului verde.

Herastraul, cel mai mare parc al Bucurestiului, este campion la capitolul terase. Insirate una langa alta, chiar in buza lacului, carciumile de fite din Herastrau au muscat puternic din verde.

Salciile sunt inlocuite de umbrele intr-un melanj care include lei auriti de veghe la intrare si bursuci impaiati, asezati strategic pe langa fantanile din care urineaza cate-un baietel de ipsos.

De altfel Herastraul a fost unul din locurile preferate de carciumari, fiind notorii cazurile in care stabilimentele au fost constuite ilegal.

Cel mai recent exemplu este modista Venera Arapu, care incearca, pana acum cu succes, sa-si construiasca un restaurant in buza lacului fara a avea autorizatie de constructie.

In total Parcul Herastrau are in jur de 30 de terase, potrivit unor date oferite de primaria Capitalei, mai mult de jumatate neavand autorizatiile necesare functionarii.

Cafea sau liniste?

Opiniile locuitorilor din zona par impartie in ceea ce priveste amplasarea localurilor.

“Pe mine nu ma deranjeaza. De fapt chiar imi plac, pentru ca stau in zona si e foarte placut sa stai pe malul lacului la o cafea”, spune Diana, o tanara bastinasa.

Pe de alta parte, batranii si nepotii nu prea sunt multumiti. Mai mult batranii.

“Nu ne place. Au taiat copaci, vin masini tot timpul, nu mai e linistea care era”, se plange un domn, venit cu nepotul la aer curat.

Tineretului, al doilea parc ca dimensiune al Bucurestiului, este la randul lui supus asaltului carciumarilor. Cea mai mare dintre terase a fost facuta pe buza lacului si pe “insula fara pod”, dupa cum spun locuitorii zonei.

Dupa 40 de ani, iata ca insula are acum un pod prin binevointa patronilor “Cafenelei Actorilor”, sora de vara a locatiei de la Universitate.

Principiul e simplu: se toarna betoane, se taie salcii, se pun umbrelute si se asteapta musterii.

Natura Cismigiului

La intrarea in Parcul Tineretului, alte doua terase, ascunse printre copaci. Una dintre ele este extensia unei toalete publice. Potrivit unei legi din anii ‘90, firmele puteau concesiona toaletele, avand astfel posibilitatea de a se extinde pe o raza de 20 de metri. Raza e mai mare, insa toaleta e acum destinata numai clientilor.

Cealalta terasa, administrata de societatea Niro Prod Impex, e croita pe acelasi spatiu verde, ajuns acum gri.

Situatia din Cismigiu e aceeasi. In mijlocul parcului, printre brazi, se poate admira o vitrina frigorifica asezata pe spatiul verde, goala si abandonata.

Terase peste terase, cea de la fostul debarcader intinzandu-se pe aproape 80 de metri. Multa galagie, multe betoane, dar si flori.

Judecand dupa numarul clientilor prezenti in aceste locuri, pare greu de crezut ca exista persoane care sa nu-si doreasca o bere pe malul lacului. In ciuda placerii de moment, trebuie puse in balanta avantajele, dar mai ales dezavantajele prezentei carciumilor in inima spatiilor verzi, precum si modul in care zeci de hectare din suprafata parcurilor au fost transformate iremediabil.

Parcul Bordei e pe cale sa fie transformat in santier

La mijlocul saptamanii trecute, Curtea de Apel Bucuresti a emis o hotarare judecatoreasca in favoarea omului de afaceri Costel Costanda, prin care acesta va avea posibilitatea de a transforma Parcul Bordei intr-un ansamblu residential.

In urma acestei sentinte, primaria Sectorului 1 a solicitat Guvernului eliberarea in regim de urgenta a uni act prin care sa se protejeze spatiile verzi indiferent de forma lor de proprietate.

Parcul Bordei e proprietate privata

„In contextul in care excesele climei afecteaza din ce in ce mai serios viata de zi cu zi a cetatenilor Capitalei, in contextul in care, din 1989 si pana astazi, suprafata totala de spatiu verde a Bucurestiului s-a redus cu 20%, apreciez ca distrugerea parcului Bordei reprezinta un atentat grav la interesele bucurestenilor”, se arata in comunicatul de presa al primariei Sectorului 1.

Primarul sectorului, Andrei Chiliman, a declarat ca institutia pe care o conduce va derula toate demersurile legale pentru ca parcurile din Bucuresti sa ramana intacte.

De asemenea, Chiliman considera ca Primaria Generala are obligatia, in calitatea de administrator al majoritatii parcurilor din Bucuresti, de a mentine spatiile verzi existente si, in masura posibilitatilor, de a mari numarul lor.

In momentul de fata, la Primaria Capitalei sunt cateva sute de solicitari de restituire de terenuri care fac parte din parcurile publice.

Parcurile sub asaltul revendicarilor

Potrivit unui material publicat de Saptamana Financiara, in acest moment primaria Capitalei se confrunta cu sute de revendicari ale unor terenuri din parcurile publice.

Astfel, in Parcul Tineretului sunt revendicate 28 de hectare, in Parcul Titan IOR, din cele 48 de hectare, s-au restituit deja 12, in Parcul Plumbuita sunt revendicate 3,8 ha, in Parcul Floreasca, din 6.830 mp, sunt revendicati 1.000 mp.