Un fost președinte al CCR explică de ce proiectul de lege privind unirea României cu Moldova, adoptat tacit, „nu are nicio șansă”. „Vor vâlvă și scandal”
Unirea nu se produce printr-o lege în Parlament, ci printr-un șir lung de proceduri la nivel internațional care se validează prin referendumuri, iar legea vine la final pentru a consfinți cele decise, explică Augustin Zegrean într-un dialog cu HotNews.
Ce scrie în proiectul de lege și cum motivează inițiatorii
De ce spune Zegrean că proiectul are zero efecte. Părerea specialiștilor din Parlament legată de neconstituționalitea legii
Fost președinte al Curții Constituționale între 2010-2016, Zegrean subliniază că efectele acestui proiect de lege care prevede unirea României cu Republica Moldova sunt nule întrucât nu îndeplinesc nicio procedură legală.
Proiectul de lege inițiat de aleși SOS România, adoptat tacit
„Nu prin lege faci unire. Prin lege doar constați după ce toate de toate formalitățile și toate referendumuri și câte mai trebuie. Sigur nu prin lege se face. Legea vine la sfârșit că s-au îndeplinit procedurile”, spune Zegrean.
Proiectul de lege, întocmit de 15 deputați și senatori de la SOS România, a trecut tacit miercuri de Camera Deputaților. Adoptarea tacită înseamnă aprobarea unui proiect de lege fără a se mai organiza un vot în plen, ca urmare a depășirii termenului limită legal pentru dezbatere.
Mai concret, spune Zegrean, inițiatorii au depus proiectul de lege, care a trecut fără ca deputații să-l citească. A fost astfel adoptat pentru că s-a îndeplinit termenul de 45 zile.
În Senat, va fi obligatoriu un vot și o dezbatere aprofundată a legii, dar există și opțiunea ca senatorii „să o uite cu anii” și să nu o pună pe ordinea de zi cum este cazul a numeroase proiecte blocate în Parlament, mai afirmă Zegrean.
„Nu are nicio șansă să fie adoptată”
„Nu are nicio șansă să fie adoptată. Trebuie să treacă de Senat, de Curtea Constituțională. CCR nu poate accepta că e împotriva Constituției și a legilor internaționale. De ce nu am cere unirea cu Republica Coreea de Sud?”, spune Augustin Zegrean.
Fostul președinte CCR spune că adevăratul scop al legii este să „producă vâlvă și scandal”. „Acum vor țipa că Senatul nu vrea unirea României cu Moldova”, spune Zegrean despre inițiatori.
Până atunci, au apărut reacții după adoptarea tacită din Camera Deputaților.
Dodon: „Expansionism teritorial românesc”
De altfel, o reacție critică a apărut deja de la fostul președintele moldovean Igor Dodon. Într-o postare pe Facebook, politicianul pro-rus acuză politicienii români că duc o „politică imperalistă.
„Este rușinos că politicienii de la conducerea Moldovei tac sau aprobă tacit expansionismul teritorial românesc”, a mai acuzat Dodon, care a condus Moldova între 2016-2020.
Ce prevede proiectul de lege
Proiectul de lege a fost inițiat în februarie 2026 de deputații SOS România: Baş Ana-Marcela, Caragaţă Florin, Cîmpianu Andreea-Petronela, Goidescu Ionel, Ionescu Tudor, Ion Nicolae-Mirel, Lăzăroi Ioan, Macovei Ilie Simona-Elena, Nagy Vasile, Oltenaşu Sorin-George, Pascalini Nini-Alexandru, Toader Elena-Laura, Ţiu Mihai-Adrian, Vidra Vlad-Andrei și de senatorul neafiliat Manea Dumitru.
Forma adoptată tacit de către Camera Deputaților are patru prevederi:
„Articolul 1: Parlamentul României reiterează ataşamentul faţă de prevederile Actului final al Conferinței C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe căi paşnice, diplomatice.
Articolul 2: Parlamentul României decide unirea României cu Republica Moldova.
Articolul 3: Parlamentul României abilitează guvernul țării să înceapă de urgență, imediat, negocieri cu autoritățile de la Chişinău pentru definitivarea unirii cu Republica Moldova.
Articolul 4: După adoptarea prezentei legi şi publicarea în Monitorul Oficial vor fi notificate autoritățile internaționale competente, Guvernul Republicii Moldova, U.S.A., N.A.T.O., O.N.U., U.E., pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii.”
Cum motivează inițiatorii
În expunerea de motive, întocmită la momentul depunerii proiectului de lege, inițiatorii spun că „inițiativa subsemnaților deschide cu adevărat calea negocierii pentru aducerea la trupul patriei mamă a unor teritorii smulse samavolnic de bolşevici din trupul țării, cu concursul marilor puteri”.
Ei apelează la o serie de argumente care nu au o bază factuală și care au fost des folosite în narative critice la adresa UE sau a Ucrainei.
„Mai mult, la acest moment marile puteri, inclusiv UE, discută federalizarea Europei, iar pentru sprijinirea Ucrainei în lupta contra Federației Ruse, s-a decis unirea României cu Rep. Moldova, facută nu de românii din România şi românii din Moldova, cum ar fi normal, ci de marile puteri, pentru ca România să devină teatrul de operațiuni al unui război care nu ne aparține”, scrie în expunerea de motive.
„În acest context, considerăm că unirea dintre cele două țări surori nu poate fi facută decât de cele două țări implicate, doar de popoarele noastre, cu negocieri privind situația geopolitică și statuarea regimului celor două regiuni problematice: Transnistria şi Găgăuzia”, cer inițiatorii.
„Evident este obligatoriu ca UE, ca şi USA, care sprijină această unire, să ne ajute pentru integrarea Republicii Moldova şi este momentul să primim înapoi ceea ce am dat pentru integrarea noastră, în timp ce UE integrează Ucraina pe banii statelor uniunii”, spune ei în concluzii.
Consiliul Economic și Social: „Nu are competența de a decide unirea cu un alt stat”
Proiectul de lege a primit raport nefavorabil de la Consiliul Economic și Social. „Decizia de unire a celor două state nu poate să fie forțată de către o lege a statului român, ci ea trebuie să aparțină cetățenilor celor două state, care să se pronunțe asupra acestui act prin referendum, urmând ca măsurile legislative, constituționale administrative să se producă drept urmare”, afirma CES. „Problema constituțională centrală este că legiuitorul ordinar nu are competența de a decide unirea cu un alt stat”.
„Orice unire între două state suverane implică un tratat internațional bilateral, ratificat conform dreptului intern al ambelor state, cu parcurgerea tuturor procedurilor constituționale la nivel național”, explică Consiliul.
Consiliul Legislativ: Guvernul are atributul de a declanșa negocieri și nu Parlamentul
Aviz negativ a venit și de la Consiliul Legislativ. „Inițiativa declanşării unor negocieri pe plan internațional, în numele României, aparţine exclusiv puterii executive, și nu poate fi stabilită prin lege”, spunea Consiliul Legislativ.
„Legea fundamentală nu cuprinde nicio normă prin care Parlamentului, ca organ reprezentativ al poporului român, să îi fie conferite competenţe în stabilirea priorităților pe planul politicii externe”, se mai arată în raport.
Sesizat pe acest proiect de lege, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și-a declinat competența.
„Întrucât propunerea legislativă reprezintă o inițiativă parlamentară, aceasta nu face obiectul avizării Consiliului Suprem de Apărare a Tării”, se arată în documentul semnat de consilierul prezidențial pentru securitate națională Marius Lazurca.
