Un nou gen jurnalistic: stirea-farsa

Responsabilitatea de a vinde „produsul media“ a ajuns mai importanta decat datoria de a informa cititorul, daca nu cumva singura. Deontologia a fost invinsa de marketing. Pe campul de lupta a cazut si credibilitatea presei. Tirajele si ratingul scad, dar vinovatii sunt cautati in alta parte. Diagnosticul incorect atrage dupa sine terapii gresite. La noi se trateaza cu populism mediatic in doze de soc.

Populismul mediatic – satisfacerea dorintelor audientei cu ignorarea intereselor reale ale acesteia – are mai mult succes in societatea-spectacol, cum ii spune Emil Hurezeanu, decat cel politic asupra caruia spectatorii sunt deja avertizati. Politicianul este ascultat cu neincredere, in fata jurnalistului publicul lasa garda jos. In spatiul autohton se manifesta prin pseudoeroism sau prin deriziune. Pseudoeroul, jumatate jurnalist – jumatate politician, este lesne de identificat. Prezent pe toate posturile TV, el nu exprima opinii pe baze factuale, nu are dubii. Emite sentinte si imparte dreptatea in numele poporului, face judecati globale, vede macro si simte monstruos. Deriziunea, mai subtila, converteste in vodevil ieftin orice subiect serios. Insasi presa este luata in deradere in emisiunile dedicate editiilor zilnice ale ziarelor de Antena 3 si, la concurenta, de Realitatea TV.

Genurile jurnalistice au fost si ele imbogatite cu stirea-farsa. Doua exemple recente: articolul din „Jurnalul National“ despre o Elena Basescu care a primit locuinta de la stat de la primarul Traian Basescu si anuntul demisiei lui Adrian Nastase din fruntea Consiliului National al PSD la Realitatea TV. Elena „Jurnalului National“ nu este Elena Basescu. Ziarul a urzit o intreaga poveste, in buna traditia a farselor, pe baza unei simple si evidente coincidente de nume. Nici Adrian Nastase nu a renuntat intempestiv la functia pe care tocmai o castigase, cu eforturile politice insemnate. Era doar o pacaleala a Realitatii TV inserata intr-o emisiune cat se poate de sobra. Ce bine poate face presei promovarea deliberata a unui fals ca informatie, chiar si in gluma? Poate ca eu nu mai am simtul umorului sau poate ca, fiind victima inocenta a ambelor farse, cu parfum de credibilitate, reactionez supradimensionat. Am luat plasa, asa cum au luat probabil unii cititori ai „Jurnalului National“ de ieri si unii telespectatori ai Realitatii TV de saptamana trecuta. Este de inteles aspiratia „Jurnalului National“ de a se promova ca singurul ziar anti-Basescu si a Realitatii TV de a satisface pretentiile la audiente-record ale patronului. Dar de aici la a induce in eroare – repet, chiar si ca banc -, opinia publica este o lipsa de respect fata de aceasta si fata de meseria de jurnalist. Cum vor alege oamenii stirea inventata de cea adevarata?

„Evenimentul zilei“ a raspuns public si in fata breslei jurnalistilor pentru un articol defaimator la adresa Monicai Macovei. A fost judecat in fostul Club Roman de Presa si si-a cerut iertare. Ma indoiesc ca „Jurnalului National“ sau Realitatii TV li se vor pretinde scuze vreodata. Daca responsabilitatea de a vinde „produsul media“ a ajuns mai importanta decat datoria de a informa cititorul, atunci orice truc este permis. Presiunea audientei naste pui vii.

Integral in EvZ.