Un nou studiu avertizează că Pământul ar avea la dispoziție doar trei zile pentru a evita o catastrofă produsă de o furtună solară

Un nou studiu științific a calculat că o furtună solară ar putea doborî sistemul de sateliți al planetei în doar trei zile, provocând haos la nivelul infrastructurii și perturbări fără precedent ale sistemelor electronice pe care societatea umană a ajuns să se bazeze, relatează The Hill.

Orbita joasă a Pământului găzduiește aproximativ 14.000 de sateliți, o creștere puternică față de circa 4.000 în 2018. Una dintre principalele forțe din spatele aglomerării tot mai mari a spațiului este Starlink, proiectul de internet prin satelit al miliardarului Elon Musk. Operatorii execută un dans delicat pentru a evita ca sateliții să intre în coliziune unii cu alții în timp ce orbitează.

Însă, potrivit unor calcule noi, o furtună solară majoră ar putea prăbuși întregul sistem în doar trei zile. Prin comparație, în 2018 operatorii ar fi avut la dispoziție 121 de zile pentru a evita o catastrofă.

Pământul se află în prezent într-o perioadă de „maximum solar”, cu furtuni solare care trimit ejecții de masă coronală și care au dus la apariții ale aurorei boreale mult mai la sud decât în mod normal, inclusiv în România.

Aceste furtuni pot de asemenea să scoată din funcțiune sistemele de comunicații și navigație, lăsând operatorii de sateliți fără nicio modalitate de a controla miile de obiecte care orbitează Pământul.

Pericolele unei furtuni solare pentru Pământ

Noile calcule au arătat că, dacă operatorii ar pierde controlul, ar fi nevoie de doar 2,8 zile pentru ca o coliziune catastrofală să aibă loc, declanșând o reacție în lanț de resturi care ar distruge alți sateliți și ar duce la prăbușirea întregii infrastructuri de sateliți.

O astfel de coliziune ar putea scoate din funcțiune sisteme care depind de sateliți, precum GPS-ul, ar putea face părți ale spațiului inaccesibile din cauza resturilor și, într-un scenariu de coșmar, ar putea afecta temporar capacitatea omenirii de a opera sisteme electronice vitale.

Articolul științific, care nu a fost încă evaluat inter pares (peer reviewed), afirmă de asemenea că și o pierdere mai scurtă a controlului ar putea provoca pagube semnificative.

Dacă operatorii ar pierde controlul sateliților timp de doar 24 de ore, ar exista în continuare o probabilitate de 30% de a declanșa acea reacție în lanț catastrofală, cunoscută sub numele de efectul Kessler.

Deși furtunile solare recente nu au provocat daune semnificative tehnologiilor de comunicații sau navigație, astfel de evenimente au avut loc în trecut.

Evenimentul Carrington din 1859 este cea mai puternică furtună solară înregistrată vreodată. Aurora boreală a fost observată până în Florida, iar furtuna a provocat haos în sistemele de telegraf din Europa și America de Nord.

Cu tehnologia avansată de astăzi, oamenii de știință cred că o furtună solară de magnitudine similară ar putea provoca pene de curent la scară continentală și ar necesita săptămâni sau chiar mai mult pentru a fi remediată.