Un nou studiu face lumină asupra declinului precipitat al limbilor vorbite în jurul lumii

Oamenii vorbesc în prezent la nivel global aproximativ 7.500 de limbi, dintre care engleza, chineza mandarină, hindi, spaniola, araba și franceza sunt cele mai răspândite, dacă sunt luați în considerare atât vorbitorii nativi, cât și cei nenativi. Este un număr impresionant de limbi. Totuși, este departe de numărul maxim atins de-a lungul istoriei, relatează Reuters.

Cercetătorii au utilizat modelare matematică și cunoștințe din antropologie, lingvistică și demografie pentru a estima numărul limbilor vorbite la nivel mondial începând cu aproximativ 12.000 de ani în urmă, spre sfârșitul ultimei ere glaciare, într-o perioadă cunoscută sub numele de epoca Holocenului. Ei au identificat un interval în care omenirea ar fi putut vorbi zeci de mii de limbi diferite, cuprins între primul mileniu î.Hr. și primul mileniu d.Hr.

Cercetătorii au evidențiat de asemenea un declin major după această „epocă de aur” lingvistică, cauzat de înlocuirea limbilor ca urmare a unor factori precum expansiunea marilor imperii din Antichitate și colonialismul european din ultimele câteva secole.

Limbile vorbite, „o fereastră către mintea umană”

„Limbile sunt pline de semnificație pentru comunitățile care le vorbesc. Ele păstrează cunoștințe, asocieri și amintiri”, a declarat Claire Bowern, profesoară de lingvistică și antropologie la Universitatea Yale din Connecticut și unul dintre coordonatorii studiului publicat în revista Science.

„Pentru oamenii de știință, limbile conțin o cantitate uriașă de informații despre trecut, de la locurile în care au trăit oamenii până la ceea ce au mâncat și subiectele despre care au discutat. Ele ne oferă, de asemenea, o fereastră către mintea umană”, a adăugat Bowern.

De-a lungul timpului au apărut și au evoluat numeroase familii de limbi, iar în cele din urmă s-a dezvoltat și scrierea. Aceasta a apărut pentru prima dată în Mesopotamia – limba sumeriană fiind scrisă cu caractere cuneiforme – în cursul mileniului al IV-lea î.Hr. Scrierea a apărut independent și în alte regiuni, precum Egiptul, China și Mezoamerica. Cercetătorii estimează că numărul limbilor a atins un maxim situat între aproximativ 30.000 și peste 75.000 de limbi diferite vorbite simultan la nivel mondial.

„Rareori conștientizăm că, până acum doar câteva mii de ani, omenirea trăia într-o lume culturală mult mai diversă decât cea pe care o cunoaștem astăzi”, a declarat Damian Blasi, cercetător în științe cognitive și antropolog evoluționist la Instituția Catalană pentru Cercetare și Studii Avansate din Spania. Blasi este autorul principal al noului studiu din revista Science.

Cum au estimat cercetătorii numărul limbilor vorbite cu milenii în urmă

Cercetătorii au dat dovadă de ingeniozitate pentru a ajunge la aceste estimări.

„Nu există dovezi directe privind numărul limbilor vorbite până foarte recent. Nu ne putem baza pe documentele extrem de fragmentare păstrate din Antichitate. Însă, deoarece cunoaștem foarte bine relațiile dintre limbi și societăți, putem folosi câteva ipoteze pentru a construi un model de simulare a diversificării limbilor de-a lungul timpului”, a explicat Bowern.

Cercetătorii au utilizat date referitoare la 171 de societăți actuale de vânători-culegători din Africa, America de Sud și Asia de Sud-Est pentru a estima dimensiunea grupurilor etnolingvistice – fiecare reprezentând o limbă distinctă – existente la începutul Holocenului. Apoi au raportat aceste date la estimările privind populația umană din acea perioadă.

O filă din istoria umanității

Oamenii erau răspândiți în grupuri mici pe tot globul și trăiau ca vânători-culegători nomazi, înainte de apariția agriculturii, a așezărilor permanente și a culturilor mai complexe. Cercetătorii estimează că aceste populații dispersate, în urmă cu aproximativ 12.000 de ani, vorbeau probabil între 4.500 și 6.200 de limbi.

Pe măsură ce populația globală a crescut treptat de-a lungul mileniilor următoare, iar societatea umană s-a transformat, și numărul limbilor a crescut.

„O situație în care populația este în creștere și practică agricultura favorizează formarea unor comunități sedentare și creează condițiile ideale pentru apariția unui număr foarte mare de limbi mici”, a spus Bowern.

Cum dispar limbile

Numeroase limbi importante și mai puțin importante au apărut și au dispărut de-a lungul istoriei. Printre exemple se numără sumeriana, hitita, akkadiana și etrusca, diverse limbi folosite în Egiptul și China antică, precum și unele limbi africane care utilizează consoane clic.

Bowern a descris câteva dintre modurile în care dispar limbile.

„Fie oamenii care vorbesc acea limbă sunt uciși, fie aceștia trec – sau sunt forțați să treacă – la o altă limbă”, a explicat ea.

Bowern a subliniat de asemenea că limbile vechi pot evolua în limbi noi, așa cum latina, limba Romei antice, s-a transformat în franceză, italiană și spaniolă în secolele care au urmat dispariției Imperiului Roman de Apus în anul 476 d.Hr.

Puterile coloniale au promovat adesea un veritabil imperialism lingvistic. De exemplu, Anglia a reprimat folosirea limbii irlandeze în Irlanda, Spania a interzis limbile indigene în Americi, iar Portugalia a interzis limbile populațiilor autohtone din Brazilia. Alte exemple includ Franța, care a impus limba franceză în coloniile sale africane, și Japonia, care a suprimat folosirea limbii coreene în Coreea.

Totuși, unele limbi au reușit să supraviețuiască. De pildă, limbile incașilor, mayașilor și aztecilor au rezistat încercărilor autorităților spaniole de a le elimina.

Aproximativ jumătate dintre limbile vorbite în prezent sunt considerate pe cale de dispariție.

Bowern a precizat că „90% din populația lumii vorbește doar 10% dintre limbile existente, ceea ce înseamnă că există foarte multe limbi cu un număr foarte mic de vorbitori și utilizatori ai limbajelor semnate”.