Un paradox? Românii beau mai mult alcool, dar veniturile Statului din acciză sunt aproape neschimbate ca procent din PIB

Nu ne putem imagina că toată lumea bea vin, care este un produs neaccizat, fiind considerat aliment. Consumul de alcool a crescut în România, dacă ne uităm pe datele statistice. Totuși, veniturile din acciză sunt mici, conform studiului Modificările Noului Cod Fiscal: Inventar și impact (2015 – 2023), realizat de The Tax Institute.

Explicația este simplă: cel mai probabil este vorba despre evaziune.

Din păcate, nu există date ca la TVA în privința decalajului între cât ar trebui colectat și cât se colectează efectiv.

Datele arată că în România a urcat consumul de alcool de la 8,6 litri pe cap de locuitor (anual) în 2017, la 9,7 litri în 2021.

Specialiștii cred că sunt foarte mulți producători mici și medii care nu cotizează la buget, iar ANAF pare că nu le face nimic. Din cauza unor astfel de situații (nu numai la acciza la alcool e problema) va ajunge toată țara să plătească taxe mai mari.

Conform studiului, veniturile din acciza la alcool sunt de aproximativ 6 ori mai mici decât cele din acciza la tutun.

„Comparația veniturilor din acciza la alcool cu veniturile teoretic de încasat, luând în calcul consumul de alcool, arată un nivel extrem de redus, de sub 35% în toată perioada pentru care am avut date de la INS (2017 – 2021)”, se arată în document.

Chiar și luând în calcul că o parte din acest consum provine din bere (unde acciza e mai mică decât la „tării”, dar și de grade plato este semnificativ mai mic) și din vin (unde acciza e zero), diferența nu poate justificată decât de un grad de colectare/ evaziune extrem de redus/ ridicat, conform specialiștilor.

„Nu avem analize cu privire la GAP-ul de colectare a accizelor, dar este de așteptat ca acesta să fie semnificativ mai mare decât cel de la TVA, și acesta fiind unul uriaș”, mai arată studiul.

Veniturile din accize, per total, au scăzut

Pe total accize, se observă un trend puternic descrescător, veniturile scăzând de la 3,54% PIB în 2016, la 2,50% PIB în 2022, o scădere semnificativă, de 1,04% PIB, adică minus 41,6% în perioada analizată, cea mai abruptă scădere fiind în 2017 și 2022.

Conform sursei citate, scăderea din 2017 este generată, în principal, de scăderea ponderii accizelor din benzină și motorină, explicabilă prin eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2017, a supraacizei de 6c/l, introdusă în 2013.

„Trendul general de scădere a veniturilor (ca pondere în PIB) este datorat faptului că accizele sunt stabilite în cuantum fix, ușor indexat în perioada analizată, veniturile fiind însă erodate de inflație, fenomen observat mai ales în 2022, inflația în 2021 fiind de 16%, pe fondul exploziei prețurilor la energie”, menționează studiul.

În plus, creșterea semnificativă a PIB în perioada analizată a contribuit și ea la erodarea ponderii în PIB a veniturilor din accize.

Specialiștii mai arată un lucru: Creșterea masivă a prețurilor, inclusiv la benzină și motorină, în 2021, nu a fost însă reflectată și în creșterea veniturilor din accize, acestea fiind stabilite în cuantum fix. Observăm o scădere semnificativă și în 2020, explicabilă prin scăderea consumului de combustibil, ca urmare a măsurilor de lock-down luate pentru a combate efectele pandemiei.

Acest studiu a fost realizat în perioada martie – iunie 2023 de o echipa formata din fondatorii Tax Institute – Gabriel Biriș (avocat), Ruxandra Jianu (consultant fiscal), Ana Bobirca (conferențiar univ. dr., ASE), împreuna cu Roxana Voicu-Dorobanțu (conferențiar univ. dr., ASE), Paul Chichernea (avocat, consultant fiscal), Filip Cucu (consultant fiscal).