Un producator roman livreaza 20% din cartofii vanduti de Carrefour in Romania. Vezi povestea unui cercetator care a lasat munca la stat pentru propria lui afacere

Supermarketurile nu vand legume si fructe romanesti. Toata lumea foloseste acest refren cand vorbeste despre starea agriculturii romanesti. Exista insa si cazuri care contrazic regula. Saptamana trecuta, Carrefour a semnat un contract cu o companie din Covasna care va furniza 20% din cantitatea totala de cartofi ce vor fi vanduti de lantul francez de supermaketuri in Romania. Cum a ajuns Mihail Mucsi sa conteze pe piata agricola interna? Citeste mai jos povestea fostului cercetator transformat in antreprenor.

• Pe 3 noiembrie, firma Agrico-M, ce cultiva cartofi pe 100 de hectare de teren in judetul Covansa a semnat un parteneriat cu Carrefour Romania pentru livrarea a 2.000 de tone de cartofi anual, adica pentru asigurarea a 20% din cartofii vanduti de lantul francez in Romania. Contractul a fost semnat odata cu lansarea Filierei Calitatii Carefour pentru cartofi – care este un acord pentru productia si comercializarea de cartofi obtinuti printr-un proces tehnologic controlat, de la insamantare pana la vanzarea catre consumatorul final.

Directorul general al companiei Agrico-M, Mihail Mucsi, a povestit pentru HotNews.ro cum a reusit sa devina primul producator de cartofi din Romania care s-a impus pe piata supermaketurilor ca furnizor direct de cartofi.

Rep: Cum ati ajuns sa semnati un astfel de contract cu Carrefour, contract care va plaseaza ca pion important pe piata supermaketurilor?

Mihail Mucsi: Noi furnizam de cativa ani cartofi catre Carrefour; este vorba despre un cartof la care eu aveam deja trasabilitate asigurata, pentru ca noi suntem certificati la nivel european. Inainte eram certificati EurepG.A.P, acum avem certifcatul GlobalG.A.P. care atesta faptul ca produsul nostru este urmarit in toata perioada de vegetatie, de la samanta, pregatit pamantul, la plantare, chimicalele folosite – pesticide si ingrasaminte chimice – si analiza de laborator la toate loturile de cartof. Deci noi indeplineam o serie de cerinte cuprinse nu numai de caietul de sarcini pe care il avem cu Carrefour, ci de acel audit realizat pentru a fi certificat GlobalG.A.P.

Fiindca am mai multe proiecte europene, am fost obligat sa fac o agricultura performanta si pe cinstite: cu toate impozitele si darile platite catre stat

Mihail Mucsi

Pe langa aceste lucruri pe care le indeplinim, eu am lucrat in cercetare initial, apoi m-am privatizat. Deci cunosc niste termene, niste notiuni, ce inseamna siguranta alimentara, ce inseamna trasabilitate, bunele practici agricole care sunt o conditie si o cerinta impusa de Uniunea Europeana. In timp, ei au vazut ca am cartof de calitate, ca am asigurat livrarile exact cum au fost cerute, am o agricultura care este cinstita – nici macar gri, este alba. Stiti ca agricultura in Romania este cam amestecata, oficial, neoficial. Eu, fiindca am mai multe proiecte europene – Sapard, FEADR – am fost obligat sa fac o agricultura performanta si pe cinstite: cu toate impozitele si darile platite catre stat.

Am intrat intr-o colaborare, care in timp a tot crescut ca si cantitati livrate catre ei; in primul an am avut in jur de 500 de tone livrate, cand nu aveam linie de ambalare. Pe urma ne-am dezvoltat si noi prin proiecte europene, prin reinvestirea profitului, prin toata stiinta pe care o avem si in felul acesta am ajuns sa le dam vreo 2.000 de tone – atat am livrat anul trecut.

Ei demult se gandesc sa faca acea Filiera Calitate Carrefour si pentru cartof, ca au deja cu morcovul, cu pastravul si cu carnea de porc. Noi am devenit a patra ferma, al patrulea furnizor de calitate. Eu zic ca e o afacere care nu s-a dezvoltat de pe o zi pe alta, a necesitat timp, a necesitat seriozitate in primul rand din partea mea, dar si din partea lor, pentru ca toate platile s-au facut exact asa cum a fost stipulat in contract.

Rep: Cand ati inceput activitatea in acest sector?

Mihail Mucsi: In 2006 am inceput activitatea cu Carrefour. Dar firma mea este din 1994. Eu intai am lucrat in cercetare la Statiunea de Cercetare a Cartofului in Targu Secuiesc, din ’80 si pana in 1994. Am lasat apoi munca la stat pentru ca nu mai erau bani in cercetare, nu se puteau face investitii; am vazut ca sectorul privat incepe sa-l depaseasca pe cel al cercetarii care este al statului si mi-am dat seama ca nu are rost sa fortez nota. Am devenit o ferma privata cu cateva hectare la inceput. Pe urma am crescut in suprafata, de la 20 de hectare acum avem peste 300 de hectare in total, tehnologie performanta, tot ce am putut am reinvestit.

Am lasat munca la stat pentru ca nu mai erau bani in cercetare, nu se puteau face investiti

Mihail Mucsi

Am beneficiat in 1994 de legea care spunea ca unitatile de productie sunt scutite 5 ani de impozit pe profit si atunci impozitul pe profit era 32% si era destul de mult. Acum e 16% si nici asta nu e mic, dar fata de 32% e totusi alta cifra. Eu automat am separat activitatea de comert, ca am avut comert cu pesticide, si am dezvoltat puternic agricultura, care a devenit o unitate de productie si asa am infiintat SC Productie Agrico-M SRL si in felul acesta am demarat puternic pe productie. Tot ce era de platit impozit la stat am reinvestit in cladiri, utilaje.

Pe urma a fost legea cu Second Hand-ul, daca aduci pentru necesarul propriu utilaje masini agricole second-hand nu platesti taxa vamala; si pe asta l-am folosit. Pe urma statul a dat o alta lege, ca de exemplu am cumparat o combina de cereale cu 70% din partea statului. Erau diferite legi cu care daca esti in tema si esti informat la timp si urmaresti tot ce se intampla in tara si in lume – folosesti informatia pentru propria afacere. Dupa aceea SAPARD-ul a devenit o posibilitate, in timpul preaderarii, a continuat pe urma cu FADR cu care am facut inca un proiect de peste 700.000 de euro pe care l-am incheiat acum o luna de zile.

Daca esti informat la timp si urmaresti tot ce se intampla in tara si in lume – folosesti informatia pentru propria afacere

Mihail Mucsi

Am fost permanent in tema, conectat la ce se intampla in jurul nostru, si legislativ, si tehnic, si financiar. Daca esti pe faza si ai si sfatuitori buni si urmaresti tot ce se intampla, este important sa folosesti in favoarea propriilor afaceri tot ce este facilitate. Si eu am folosit.

Rep: Sfatuitorii dumneavoastra cine sunt?

Mihail Mucsi: Am un expert contabil, ca noi nu suntem meseriasi in contabilitate, in finante, care ma ajuta cu tot ce este legislatie si pe partea financiara; sotia este horticultoare ca si mine, dar s-a reprofilat in contabilitate, fata mea a terminat tot Horticultura si de 4 ani este la firma si urmareste tot ce se intampla, ba mai mult are si un proiect pentru tinerii fermieri si aici am accesat 25.000 de euro, si-a luat un tractor si urmarim ce se mai intampla. Dar va spun ca pentru a face proiecte iti trebuie o agricultura corecta, cinstita, cu impozitele platite, cu tot ce inseamna stat si obligatii catre stat si nu totul asa cum se intampla in jurul nostru.

Rep: Statul va ajuta sau va pune bete in roate?

Mihail Mucsi: Cei care nu sunt in tema spun ca statul ne ia tot. Dar nu e chiar asa. Statul si Uniunea Europeana vin cu proiecte, dar pentru asta trebuie sa ai si curaj sa le accesezi, o data, si sa ai si spatele asigurat, in sensul sa ai resursele proprii. Cat mai putin sa apelezi la banci, la credite, si cand nu ai alta varianta si totusi ai o baza materiala cat de cat pusa la punct, cu care poti sa si garantezi la banci, atunci accesezi si credite bancare, ca sa rezolvi o treaba.

Nu am fost sufleteste multumit ca sectorul privat incepe sa mearga bine in jurul meu si eu, lucrand la stat, stau pe loc

Mihail Mucsi

Rep: Care a fost atuul dumneavoastra in incheierea acestui contract cu Carrefour?

Mihail Mucsi: Cunoasterea meseriei, in primul rand, ca sunt de meserie si nu de azi de ieri, ba si cu microbul cercetarii in sange. In al doilea rand, informatia am folosit-o si am stapanit-o in favoarea propriei afaceri si un mare ajutor a fost ca familia mi-a stat alaturi. Eu, de exemplu, nu am treaba cu partea de acasa, ce sa cumpar, cum sa cumpar, imbracaminte, alimente, deci am tot timpul pentru afacere. Dar trebuie sa ai si noroc. Atunci cand m-am privatizat si am dat drumul la afacere, in 1994, nu eram nici prea tanar, dar nici prea batran ca sa imi piara curajul.

Si la varsta aceea am avut totusi destul curaj sa trec dintr-o activitate de cercetare – eram inginer sef la Statiunea de Cercetare a Cartofului, cu un salariu destul de bunisor – la privat. Nu am fost multumit nu atat material, ca si asta e o nemultumire, dar nu am fost sufleteste multumit ca sectorul privat incepe sa mearga bine in jurul meu si eu, lucrand la stat, stau pe loc. Daca nu faci investitii, nu modernizezi, nu tehnologizezi, nu ai ce sa astepti performanta si sa ai si un viitor in sensul ca sa fii pe piata unde trebuie.

Rep: Care au fost conditiile puse de Carrefour pentru semnarea acestui contract?

Mihail Mucsi: In primul rand avem un caiet de sarcini, unde sunt trecute tot ce inseamna tehnologie, tehnica, calitate, trasabilitate, tot ce inseamna sa ai un produs deosebit. Ca nu e un produs normal, cum are toata lumea. Foarte multe supermaketuri, poate si Carrefour in anumite zone si in anumite perioade de timp, luau cartofi de peste tot, cine era mai ieftin, cine a putut sa intre in zona lor. Dar trebuie sa obisnuim lumea cu un aliment sanatos, in care sa ai si garantie ca nu este facut dupa ureche.

Rep: A trebuit sa mai faceti investitii pentru a putea indeplini aceste conditii?

Mihail Mucsi: Sigur. Ultima investitie pe care am facut-o este o linie de ambalare care imi da voie sa pun pe piata acest cartof in trei sortimente: pentru salata, pentru copt si pentru prajit. Intai trebuie sa stii ce soi merge pentru tipul asta de cartof si apoi sa il ambalezi distinct, pentru ca clientul sa stie ce cumpara.

Deci a reprezentat si o ridicare a standardelor. M-a costat investitia respectiva si nu e usor. Am in derulare credite, am leasinguri, deci ma obliga si pe mine sa fac fata acestei cerinte. Daca vor un ambalaj performant si un cartof asa cum am demonstrat si pana acum, atunci asta e si obligatia mea sa raman in continuare in piata sa fac fata acestor solicitari.

Rep: La cat se ridica investitiile pe care le-ati facut pana acum in companie?

Mihail Mucsi: Numai cele doua proiecte SAPARD 400.000 de euro, 700.000 FEADR – asta referindu-ma la ultimele investitii, fara sa vorbesc de cele de dinainte cu tractoare, utilaje, masini si second-hand la inceput, pana si-au dat drumul aceste proiecte. Acum ultima cu linia de ambalare este in jur de 160.000 de euro.

Eu furnizez cartofi si in alte parti, probabil si supermaketuri, dar prin diferiti intermediari. Carrefour este singurul cu care lucrez direct, imi vine mie comanda.

Noi avem probleme cu depozitarea: la recoltare, mai ales in septembrie, fiind timpul foarte calduros, nu ai noaptea suficiente grade scazute ca sa racesti cartoful si atunci ai probleme la incoltire

Mihail Mucsi

Rep: Care este urmatorul obiectiv?

Mihail Mucsi: Nu am suficient spatiu de depozitare. Anul acesta am mai facut o investitie: am 500 de tone de cartof care sta la rece – deci un sistem de racire a depozitului. Noi avem probleme la recoltare, mai ales in septembrie, fiind timpul foarte calduros, nu ai noaptea suficiente grade scazute ca sa racesti cartoful si atunci ai probleme la incoltire. Am depozite cu ventilatie controlata, noaptea e racoare, reusesc sa bag in depozit cartof, dar nu e suficient. Si atunci sunt zone in septembrie-octombrie si primavara in martie-aprilie cand ai nevoie de frig.

Pentru asta am achizitionat din Franta o instalatie de facut frig in depozit, e performanta, e prima data cand lucreaza. Se consuma multa energie electrica, dar sper ca iarna sa avem si preturi mai serioase – din punctul nostru de vedere, al fermierilor, nu al cumparatorului final, ca dumneavoastra vreti pretul cat mai jos. Eu sper ca acest cartof care este depozitat in aprilie va arata la fel ca in septembrie la colectare.

Rep: Cum caracterizati piata furnizorilor de legume si fructe in Romania?

Mihail Mucsi: Haotic, foarte haotic. Este o piata care nu este piata. Se complac si fermierii si producatorul de marfa cu acel comerciant intermediar care cumpara fara acte, fara factura, uneori face un borderou care numai borderou nu e, ca sa fie acoperitor cand are un control.

Nu este normal ca noi, producatorii de legume, fructe, cartof, sa platim 24% TVA. Asta este problema cea mai grea si de aceea toata lumea fuge de acte, fuge de partea oficiala, de facturi. Toata lumea cauta sa se eschiveze de la plata acestor 24% catre stat.

Se complac si fermierii si producatorul de marfa cu acel comerciant intermediar care cumpara fara acte, fara factura

Mihail Mucsi

Am fost in mai in Franta si un fermier francez imi povestea ca orice pleaca din curte de la el, ca este sfecla, ca este rapita, cartof, pleaca cu un TVA intre 4 si 5,5%. Si atunci sigur ca nu risca pentru acest mic TVA sa fie prins si sanctionat. Sau motorina. Eu am motorina calculata la hectarul de cultura care cica este subventionata cu 1 leu pe litru. Dar nu imi ajunge motorina aia care este data ca si consum pentru un hectar: la cartof, de exemplu, 150 de litri de motorina. Numai aratura ma costa peste 40 de litri de motorina. Plus restul lucrarilor, transportul, ca e volum mare de transport. Dar statul imi calculeaza 150.

Colegul meu din Franta foloseste cata motorina vrea, toata este subventionata, deci toata cantitatea. Dar mi-a explicat ce se intampla daca insala: daca pune motorina asta in masina lui sau a fermei, dar nu este utilaj agricol, atunci daca il prinde cu aceasta inselatorie se calculeaza de cand circula masina, ca are kilometrajul, cat e consumul masinii respective, inmulteste consumul cu pretul motorinei si apoi de cinci ori. Deci cat a consumat in viata aia masina. Pentru asa ceva nu merita sa riste. Aici e problema la noi, ca nu stim sa controlam, nu stim sa verificam. De grija sa nu fim furati, mai bine nu dam deloc.

Rep: Sunt multi sau putini cei care au reusit, ca dumneavoastra, sa intre pe piata supermaketurilor, ca furnizori?

Mihail Mucsi: Sa stiti ca din Covasna mai sunt cativa, cu alte supermaketuri. Noi ne cam informam unii pe altii, ne mai intalnim din cand in cand fermierii, avem si o asociatie. Exemplul pozitiv incepe sa se imprastie.

Rep: Cum o sa va afecteze schimbarile propuse de comisarul european Dacian Ciolos pe politica agricola comuna?

Mihail Mucsi: Nu stiu. Viitorul este ca un mare semn de intrebare pentru noi. Acolo am inteles ca intentiile sunt de a limita ajutoarele catre aia mari si foarte mari. Noi nu suntem mari, suntem mijlocii spre mici. Sper ca pe mine nu ma va afecta prea mult, dar ar trebui sa avem in Guvernul Romaniei ceva constant. Adica o politica facuta de unii si respectata in toate legislatiile. Sa vedem care sunt prioritatile. In judetul Covasna, prioritar ar fi depozitul de cartofi. In alt judet, prioritar ar fi depozitul de cereale, in altul ceva pentru conditionarea legumelor, fructelor.

Deci ar trebui ca banii astia care cica ni se dau de la Uniunea Europeana sa fie mai bine ganditi, cu ce scop si care sunt prioritatile anumitor zone, ca degeaba da pentru un depozit de cartof in sudul tarii, de exemplu, unde sunt probleme de temperaturi ridicate. Mai bine sa-l pastram unde este ajutat si de natura, sa avem cheltuieli mai mici la pastrare. Irigatiile trebuie date acolo unde este necesar si sa avem o politica stabila in treaba asta. Dar stiti cum e la noi…

Mihail Mucsi despre firma:

• Impreuna cu fata mea care are o intreprindere individuala avem in jur de 310 hectare de pamant. Cam 100 de hectare anual cu cartofi, restul in rotatie grau, rapita, mustar mai nou. Am scos sfecla din rotatie din cauza ca la cartof nu e bine sa ai in rotatie o cultura care are boli comune cu cartoful si m-a determinat aceasta colaborare cu Carrefour sa renunt la sfecla si fac samanta de grau si samanta de cartof pe langa cartoful de consum. Am facut si la mustar samanta pentru Franta, o cantitate mai mica, am introdus culturile de rapita si de mustar tocmai pentru a facilita consumul mai mic de pesticide.

• Daca omul stie meseria si are informatia la indemana, isi organizeaza treaba in asa fel incat sa fie totul in favoarea cartofului. Ca angajati, in total suntem 14, cu fata mea, cu nevasta, cu mine, cu secretara, cu tractoristi, sofer. In zona recoltarii, sfarsitul lui august, septembrie pana la mijlocul lui octombrie, atunci am si cam 50 de sezonieri, imi trebuie si la linia de ambalare un grup de oameni. Am un registru de evidenta a zilierilor pus la punct. Cam putini sunt care au treaba asta rezolvata. Eu am rezolvat-o. Oricine vine in control poate sa vada. Si am si avut controale.