Un studiu masiv aduce vești bune din oceanele lumii, după ani de îngrijorări

Oamenii de știință au identificat aproape 166.000 de kilometri pătrați de recife de corali capabile să supraviețuiască și să se refacă în fața schimbărilor climatice, de trei ori mai mult decât se estimase anterior, arată un studiu publicat marți și citat de Reuters.

Recifele de corali ale lumii, care susțin un sfert din întreaga viață marină, au fost supuse unor presiuni severe din cauza furtunilor tropicale violente, a poluării și a fenomenelor de „albire” în masă provocate de creșterea accentuată a temperaturii oceanelor. Unii oameni de știință avertizează că acestea se confruntă cu un declin ireversibil.

Însă o analiză a 45.000 de studii asupra recifelor de corali, coroborată cu date climatice și oceanografice colectate de-a lungul mai multor decenii, a identificat recife rezistente la schimbările climatice în largul a 71 de țări și 100 de teritorii, inclusiv în unele zone din Caraibe și din oceanele Pacific și Atlantic care nu fuseseră recunoscute anterior.

„Recifele de corali sunt adesea prezentate ca ecosisteme care nu mai pot fi salvate”, a declarat Emily Darling, directoare pentru conservarea coralilor la Societatea pentru Conservarea Vieții Sălbatice (WCS) și una dintre autoarele raportului.

„Această cercetare arată contrariul: știm unde există speranță, iar ceea ce ne trebuie acum este voință politică”, a subliniat ea.

Cercetătorii îi îndeamnă pe politicieni la acțiune

În prezent, țările elaborează planuri de acțiune menite să aducă 30% din suprafețele lor terestre și marine sub protecție oficială până la sfârșitul deceniului, obiectiv cunoscut sub denumirea de „30 până la 30”. Noua cercetare le va permite guvernelor să ia în considerare amplasarea recifelor de corali în procesul de planificare.

„Doar 28% dintre recife se află în prezent în zone protejate și conservate, astfel că oportunitatea este evidentă, la fel ca și urgența, mai ales având în vedere că ne confruntăm cu un viitor episod de super El Niño”, a declarat Darling în cadrul unei prezentări.

Stacy Jupiter, coautoare a studiului și directoare a Programului Marin Global al WCS, a spus că datele ar putea oferi guvernelor informațiile necesare pentru a decide unde să direcționeze fondurile limitate și pentru a oferi recifelor mai rezistente cele mai bune șanse de supraviețuire.

„În anumite cazuri, în care recifele se situează sub anumite praguri de funcționare a ecosistemului, ar putea fi vorba de o abordare de tip triaj, în care s-ar putea să fim nevoiți să abandonăm acele locuri”, a spus ea.