După ce a sufocat Europa de Vest cu temperaturi record, valul de căldură a acoperit în ultimele zile și România, determinând autoritățile să instituie cod roșu și să lanseze numeroase avertismente și sfaturi către populație pentru a se proteja. Chiar și așa, numărul persoanelor care mor în fiecare din cauza căldurii în Europa, dar și în România, e foarte mare. Iar la acest capitol, suntem printre primele locuri, arată o analiză InfoClima.ro semnată de trei cercetători.
În analiză, cercetătorii explică cum:
- poate fi determinat faptul că o persoană a murit din cauza caniculei
- Câte persoane mor anual în Europa din cauza „ucigașului tăcut”
- Câte persoane au murit anul trecut în România
- Pe ce loc ne situăm la acest capitol în Europa
- Există și un scenariu pesimist pentru România și București în care numărul de morți crește de zeci de ori
Căldura ucide anual zeci de mii de oameni în Europa
Pe certificatul de deces aproape nimeni nu trece „caniculă”, se spune în analiză. Cineva care moare în plin val de căldură are scris, de regulă, infarct, accident vascular sau insuficiență respiratorie. Valurile de căldură au fost supranumite „ucigașul tăcut” tocmai fiindcă efectele lor nu sunt vizibile clare asupra numărului total de decese dintr-o țară, pe timp de vară.
Cum putem să știm câți oameni a ucis căldura? Cercetătorii compară câți oameni au murit efectiv în zilele foarte calde cu câți ar fi murit în mod normal, la temperaturi obișnuite. Diferența reprezintă decesele în plus, care sunt atribuite căldurii.
În practică, se iau datele zilnice de temperatură și de mortalitate din ultimii ani, pentru sute de regiuni din Europa, de exemplu, și se construiește o relație statistică între cât de cald este și numărul de decese. Apoi modelul se aplică unei perioade anume (de exemplu, vara anului 2024) și estimează câte decese a adus căldura peste normal.
La nivelul Europei, bilanțul este mare și destul de constant. Vara lui 2022, a adus aproape 68.000 de decese asociate căldurii. A urmat 2023, cu circa 51.000, apoi 2024, cu aproape 63.000 de decese. Chiar și o vară „obișnuită”, raportată la mediile ultimelor decenii, înseamnă în jur de 44.000 de decese pe an din cauza temperaturilor ridicate. Iar o bună parte din aceste decese nu s-ar fi întâmplat fără încălzirea provocată de om.
De exemplu, pentru 2022, cercetătorii au atribuit schimbărilor climatice peste jumătate dintre decesele asociate temperaturilor ridicate.
Ce arată cifrele pentru România
La noi, cifrele urcă vizibil de la o vară la alta, de la aproape 2.900 de decese în 2022, la aproximativ 3.150 în 2023 și aproape 4.950 de decese în 2024, o creștere de două treimi în doar doi ani. Județele din sudul României sunt cele mai afectate.
În 2024, România a fost a cincea țară din Europa după numărul de decese (Italia este lideră) și a șaptea după numărul deceselor raportat la populație (Grecia este pe primul loc).
Spre deosebire de media europeană, în România bărbații au avut o mortalitate ceva mai mare decât femeile (141 față de 116 la milion de locuitori în 2023), ceea ce se potrivește cu situația din Europa de Est, unde bărbații sub 80 de ani sunt mai vulnerabili.
Aproximativ 80% dintre decesele asociate căldurii din România sunt la persoane de peste 65 de ani, iar aproape jumătate la cei peste 80 de ani.
În cel mai pesimist scenariu mortalitatea poate crește de câteva ori
Pe măsură ce clima se încălzește și populația îmbătrânește, impactul crește. La nivelul Europei, într-un scenariu de creștere a temperaturii cu +3°C și fără măsuri de adaptare, decesele anuale asociate valurilor de căldură aproape se triplează până la sfârșitul secolului.
Pentru orașele din România, modelele arată o mortalitate asociată temperaturilor ridicate de câteva ori mai mare decât în prezent. În București, de exemplu, ar ajunge la aproximativ 130 de decese la 100.000 de locuitori pe an la o încălzire de +3°C (într-un scenariu cu emisii ridicate și fără măsuri de adaptare), se explică în analiză.
Cine sunt cei trei autori ai analizei
- Dr. Bogdan Antonescu este cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București. Este expert în fenomene meteo extreme.
- Dr. Dragoș Ene este cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului și a publicat în revoste de prestigiu articole științifice despre procesele climatice și atmosferice.
- Dr. Luminița Mărmureanu este cercetătoare la Institutul de Fizica Pământului și domeniile sale sunt calitatea aerului, caracterizarea aerosolilor și impactul fenomenelor extreme
