Unde se poate ajunge. Importanța tiriștilor pentru cetățeni, pe înțelesul premierului și ministrului de Finanțe

La prima vedere pare o chestie contabilă, iar transportatorii sunt abuzați de ANAF și au ieșit la protest. Ce contează? Hai să deschidem frigiderul. Ce avem în el? Poate brânză, margarină, unt, ouă, o bere, ketchup, ciocolata? În cămară poate avem orez, făină, mălai?

Cum ajung la noi aceste produse? Le luăm din magazine.

Cum ajung la magazine? Ei bine, cu ajutorul transportatorilor.

Fără ei, astăzi poate am sta la coadă la alimente, s-ar da cu rația. Medicamentele ar dispărea din farmacii. Dacă firmele vor continua să fie închise pe zi ce trece din cauza ANAF și abuzului pe care îl face (reîncadrarea diurnei și emiterea deciziilor de impunere pe ultimii 5 ani, lucru anormal), șoferii nu vor rămâne pe drumuri.

Marile state europene au nevoie de cât mai mulți șoferi. Vor pleca în afară. Se vor angaja la transportatori străini.

România atunci va pierde. Mergând mai departe, magazinele românești vor fi nevoite să apeleze la firme de transport străine. Evident, brânza, margarina, untul se vor scumpi.

Ca să înțelegem mai bine situația, să ne uităm la ce se întâmplă chiar astăzi în Marea Britanie. Au rămas fără șoferi de camion. Au fost nevoiți să ceară ajutorul armatei. Guvernul acum pune soldați la volanul camioanelor-cisternă pentru a alimenta benzinăriile. Este presiune și pe supermarketuri. Alimentele nu se teleportează în magazine.

Se poate ajunge la o penurie de alimente, mai ales dacă te lovește o criză, iar tu nu ai transportatori pentru că i-ai închis abuziv și că nu ai încercat să rezolvi problema. Când toți experții fiscali din țara asta îți spun că este greșit, chiar și Camera Consultanților Fiscali, ar trebui să rezolvi problema.

Ce s-ar fi întâmplat dacă în lockdown nu ar fi lucrat transportatorii români? Ca o glumă, am fi rămas fără hârtie igienică. Un comediant britanic chiar spunea în 2020: Primul lucru la care s-au gândit oamenii când a început pandemia “it was the shit, not food”.

UNTRR prezenta, la un moment dat, o broșură cu ce s-ar întâmpla în practică dacă nu ar mai funcționa transportul rutier. Este realizată în urma unui studiu făcut de Asociaţia Suedeză a Întreprinderilor de Transport Rutier (Sveriges Akeriforetag).

Prezentăm mai jos principalele concluzii din acea broșură.

Luni – Ziua 1 fără transport rutier de mărfuri

• Laptele şi pâinea se epuizează

• Spitalele rămân fără lenjerie curată

• Ridicarea resturilor menajere devine o problemă de sănătate publică

• Farmaciile rămân fără provizii de medicamente

• Scrisorile şi pachetele nu mai pot fi expediate

• Stocurile companiilor încep să se reducă

• Producţia industrială scade

• Lucrările la infrastructură se opresc

• Îngrijirea vârstnicilor este afectată de lipsa livrărilor de alimente

Deja după câteva ore fără transportul rutier de mărfuri laptele nu va fi disponibil la magazinele alimentare. Întrucât laptele este de obicei colectat la fiecare două zile de la ferme, există riscul ca producătorii de lapte din prima zi să trebuiască să scadă preţul la laptele care a fost stocat la sfârşit de săptămână.

Numai scrisorile care sunt deja la poştă pot fi distribuite. Scrisorile sau pachetele noi nu mai pot fi expediate.

Marţi – Ziua 2 fără transport rutier de mărfuri

• Farmaciile sunt forţate să închidă

• Produsele proaspete dispar de pe rafturile magazinelor alimentare

• Câteva staţii de alimentare cu combustibil rămân fără combustibil

• Transportul public poate fi afectat

• Restaurantele rămân fără provizii

• Restaurantele şi alte afaceri se confruntă cu probleme sanitare

În ziua a doua se resimte lipsa de produse proaspete în magazinele alimentare. Marile magazine alimentare primesc 10-15 livrări cu camioanele în fiecare zi. Unele produse nu vor mai fi găsite în magazine.

Farmaciile depind de livrările zilnice de produse. Anumite medicamente se vor epuiza din stoc. Pentru populaţia care depinde de medicamente care nu mai sunt în stoc în cantităţi mari, lipsa livrărilor poate avea consecinţe serioase. Există riscul ca cineva să nu-şi poată ţine promisiunea de a furniza clienţilor medicamentul lor în termen de 24 ore.

În sistemul public de transport oprirea livrării de piese de schimb poate avea drept rezultat întreruperea traficului.

La restaurante pot fi schimbări în meniu. Vor fi mai puţine alimente proaspete la alegere. Va fi necesar să se utilizeze ce se mai găseşte prin congelatoare. La hoteluri oaspeţii vor avea mai puţine lucruri de ales la masă.

Miercuri – Ziua 3 fără transport rutier de mărfuri

• Depunerile apelor uzate devin o problemă

• Laptele nu mai poate fi colectat la ferme

• Produsele zilnice au dispărut de pe rafturile magazinelor

• Penuria de combustibil a devenit o realitate

• Mai multe întreruperi serioase ale transportului public pot apărea

• Oaspeţii hotelurilor nu mai pot conta pe cearceafuri curate

Joi – Ziua 4 fără transport rutier de mărfuri

• Lipsa proviziilor de alimente

• Toate proviziile de combustibil sunt reduse la staţiile de alimentare

• Autobuzele se opresc

• Traficul aerian se opreşte

• Gunoaiele se strâng grămezi pe străzi

Ridicarea gunoaielor devine o problemă sanitară. În faţa restaurantelor şi apartamentelor se strâng grămezi de gunoaie.

Lipsa combustibilului forţează transportul public să se oprească. Autobuzele stau nemişcate, traficul aerian este oprit.