Unele probiotice pot agrava simptomele digestive. Ce tulpini au dovezi solide, după zeci de studii clinice

Aproape 18% din populația globală se confruntă cu balonarea cel puțin o dată pe săptămână, iar femeile sunt de două ori mai afectate decât bărbații, potrivit unui studiu epidemiologic care a inclus peste 54.000 de persoane din 26 de țări. În România, sindromul de intestin iritabil (SII) – una dintre principalele cauze ale balonării cronice – afectează 14,4% din populație.

În acest context, probioticele au devenit una dintre cele mai populare soluții. Însă cele mai noi analize arată că nu toate probioticele sunt la fel de eficiente, iar unele pot chiar agrava simptomele.

În România, prevalența sindromului de intestin iritabil (SII), una dintre principalele cauze de balonare cronică, a fost estimată la 14,4% în populația generală, cu o frecvență aproape dublă la femei (17,7%) față de bărbați (8,4%).

La nivel mondial, peste 40% din populație îndeplinește criteriile pentru cel puțin o tulburare funcțională gastrointestinală manifestată prin balonare, conform studiului global Rome Foundation. În cele mai multe dintre aceste cazuri, probioticele sunt considerate soluția optimă pentru atenuarea simptomelor neplăcute. Totuși, nu toate probioticele sunt la fel de eficiente, iar unele dintre ele pot chiar să agraveze simptomele neplăcute.

Când apar dezechilibrele? Nu doar după antibiotice

Probioticele sunt microorganisme vii care, administrate în cantități adecvate, pot avea efecte benefice asupra sănătății digestive. Se găsesc atât în suplimente, cât și în unele alimente fermentate, precum iaurtul, kefirul, varza murată sau kimchi. Nu toate produsele fermentate au însă același efect și nici toate probioticele nu funcționează la fel. Contează tulpina, doza și motivul pentru care sunt folosite.

În intestin există în mod normal un ecosistem complex de bacterii, virusuri și fungi, numit microbiotă intestinală. Când acest echilibru este perturbat, pot apărea simptome precum balonarea, gazele, crampele abdominale, diareea, constipația sau alternanța dintre ele. Dezechilibrul poate apărea după antibiotice, în perioade de stres, pe fondul unei alimentații haotice, după infecții digestive sau în unele afecțiuni cronice, inclusiv sindromul de intestin iritabil.

Cele mai comune probiotice

Cele mai frecvente tipuri de probiotice din suplimente sunt Lactobacillus, Bifidobacterium, Bacillus și Saccharomyces boulardii. Primele două apar frecvent în produsele destinate balonării și tulburărilor de tranzit. Saccharomyces boulardii este o drojdie probiotică folosită mai ales după antibiotice sau în unele forme de diaree. Important este că efectele nu se pot generaliza de la o categorie la alta. Un probiotic util pentru diaree nu este neapărat potrivit și pentru balonare.

Pe ambalajul suplimentelor cu probiotice apar, de obicei, tulpinile incluse și cantitatea, exprimată în UFC, adică unități formatoare de colonii. Aceasta arată câte microorganisme vii conține produsul. În studii, dozele folosite sunt de ordinul miliardelor pe zi. Unele produse trebuie ținute la frigider, iar dacă sunt păstrate greșit pot pierde o parte din microorganismele active.

Totuși, probioticele nu sunt un remediu universal și nu înlocuiesc evaluarea medicală atunci când simptomele persistă. Ele pot fi utile în anumite situații, dar alegerea ar trebui făcută în funcție de simptom.

Cele mai frecvente tipuri de probiotice sunt:

• Lactobacillus: cel mai des întâlnit, apare în iaurt și alte produse fermentate, este folosit frecvent pentru diaree, intoleranță la lactoză și unele simptome digestive;
• Bifidobacterium: prezent în mod natural în intestin este asociat mai ales cu reducerea balonării, a gazelor și cu reglarea tranzitului;
• Saccharomyces boulardii: nu este bacterie, ci o drojdie utilizată în special pentru prevenirea sau tratarea diareei, inclusiv după antibiotice;
• Bacillus: bacterii mai rezistente, care supraviețuiesc mai ușor mediului gastric, apar frecvent în suplimente și sunt studiate pentru simptome digestive, inclusiv balonare.

În unele produse apar combinații de mai multe tulpini din aceste categorii, tocmai pentru a acoperi mai multe mecanisme digestive.

Dovezile din studiile clinice

O meta-analiză, publicată în 2023 care a inclus 82 de studii randomizate și 10.332 de pacienți, a arătat că anumite combinații de probiotice sau unele tulpini specifice pot atenua simptomele sindromului de intestin iritabil. În cazul balonării, analiza a identificat beneficii mai ales când au fost folosite tulpinile din genul Bacillus și anumite combinații de probiotice.

Alte 26 de studii randomizate, cu peste 2.200 de pacienți, au scos la iveală că balonarea s-a atenuat mai des la cei care au primit probiotice decât la cei care au primit placebo. Diferența a fost destul de importantă între cele două grupuri. Riscul ca balonarea să persiste a fost mai mic cu 25% în rândul participanților tratați cu probiotice.

Iar în cadrul unei analize ample, care a reunit 72 de studii și 8.581 de participanți, probioticele au avut rezultate mai bune decât placebo, atât pentru simptomele generale ale sindromului de intestin iritabil, cât și pentru durerea abdominală și calitatea vieții. Autorii au observat că o cură de patru săptămâni a fost mai eficientă decât una mai lungă, iar tulpinile de Bacillus și Bifidobacterium au părut mai utile decât formulele pe bază de drojdie.

Femeile răspund mai bine la probiotice

Un studiu clinic randomizat, publicat în Neurogastroenterology & Motility, în 2024, a testat un supliment probiotic multitulpină (Lab4) exclusiv la femei cu sindrom de intestin iritabil. După 8 săptămâni de administrare zilnică, scorul de severitate al SII (IBS-SSS) a scăzut vizibil în grupul cu probiotice comparativ cu participantele din grupul placebo.

Concret, 63% dintre femeile care au luat probioticul au obținut o reducere de cel puțin 50 de puncte pe scala de severitate, față de doar 4% în grupul placebo. Ameliorarea s-a manifestat prin mai puține zile cu durere abdominală, scăderea severității balonării și reglarea obiceiurilor intestinale.

Studiul nu a urmărit doar un simptom izolat, ci tabloul clinic în ansamblu, exact așa cum apare la multe paciente cu SII. Acest lucru demonstrează că, în unele cazuri, probioticele multitulpină ar putea fi mai utile decât formulele foarte simple, tocmai pentru că încearcă să intervină simultan asupra mai multor mecanisme implicate în boală. Totuși, răspunsul nu a fost universal, așadar probioticele nu funcționează la fel pentru toată lumea și alegerea lor trebuie făcută împreună cu medicul gastroenterolog, în funcție de simptome, toleranță și tipul de produs studiat.

• Citește și: „Nu așteptați simptomele!” Dr. Noemi Poverlovici, MedLife: Colonoscopia poate opri traseul către cancerul colorectal, iar sedarea o face mult mai ușoară decât credeți

Cele mai eficiente tulpini

Eficacitatea depinde de tulpina specifică, de doză și de subtipul de SII al pacientului. Conform unei meta-analize sistematice din 2025, care a inclus 16 studii clinice randomizate și 2.823 de pacienți, probioticele au dus la o atenuare importantă a simptomelor sindromului de intestin iritabil și nu au crescut riscul de efecte adverse.

Printre tulpinile care și-au demonstrat utilitatea se numără Lactobacillus acidophilus, eficient în reducerea balonării și creșterea calității vieții. Bifidobacterium lactis a avut efecte similare la pacienții cu tulburări intestinale. Lacticaseibacillus rhamnosus IDCC 3201 a redus simptomele constipației predominante, în special balonarea și durerea abdominală. Iar Clostridium butyricum CBM588 și Bifidobacterium longum W11 au fost de ajutor în cazul diareei și constipației.

Așadar, alegerea probioticului potrivit ar trebui făcută pe baza subtipului de simptome și, ideal, la recomandarea unui medic gastroenterolog.

Efectele nu apar imediat

Efectul nu apare la fel de repede la toată lumea. Unii oameni observă o ameliorare a stării lor după doar câteva zile, alții abia după câteva săptămâni de administrare constantă. Din studiile clinice reiese că primele beneficii clare apar, de regulă, după patru săptămâni, iar rezultatele tind să fie mai bune după opt.

Un studiu clinic randomizat din 2025, a arătat că din săptămâna a opta simptomele erau deja vizibil mai reduse în grupul tratat decât în grupul de control, iar diferența s-a păstrat până în săptămâna 12.

Contează însă și ce probiotic alegi. Doza, tulpina și felul în care este păstrat produsul pot schimba mult rezultatul. În general, studiile au folosit doze între 5 × 10⁹ și 10¹⁰ UFC pe zi. Dacă suplimentul trebuie ținut la frigider și este lăsat la temperatura camerei, o parte dintre bacteriile vii se poate pierde, iar produsul devine mai puțin eficient.

Uneori fac mai mult rău decât bine

Introducerea bruscă a unui aflux de bacterii noi poate destabiliza mediul intestinal existent și poate cauza balonare, gaze sau disconfort abdominal în primele zile. Corpul are nevoie de timp pentru a se adapta la schimbările din microbiomul intestinal. Aceste simptome ar trebui să dispară în câteva zile sau, cel mult, în câteva săptămâni.

Dacă disconfortul persistă e un semnal că acel tip de probiotic nu este potrivit. În acest caz, discuția cu medicul gastroenterolog este recomandată, mai ales pentru a exclude alte cauze, precum suprapopularea bacteriană a intestinului subțire (SIBO), unde anumite probiotice pot face mai mult rău decât bine.

Cinci obiceiuri care previn balonarea

Probioticele nu sunt o soluție magică și funcționează cel mai bine ca parte a unui stil de viață echilibrat. Există câteva obiceiuri simple care pot reduce balonarea, cu sau fără suplimente.

1. Identifică alimentele problematice. Primul pas este să-ți dai seama ce alimente îți creează probleme. Nu există o listă universală, dar sunt câteva categorii care apar frecvent. Leguminoasele, lintea, varza, broccoli sau conopida pot fermenta mai mult în intestin. Băuturile carbogazoase și îndulcitorii artificiali adaugă și ele gaz în exces. Pentru persoanele cu intoleranță la lactoză, lactatele sunt o cauză directă de balonare. Uneori, doar excluderea acestor alimente sau ajustarea cantității schimbă vizibil situația.
2. Mănâncă încet și mestecă bine. Dacă mănânci repede, înghiți și aer, iar acesta ajunge în intestin. De aici senzația de prea-plin chiar și după mese nu foarte consistente. Mestecatul mai lent reduce aerul înghițit și pregătește mai bine alimentele pentru digestie.
3. Fă mișcare. Activitatea fizică sprijină motilitatea intestinală și ajută la eliminarea gazelor. Nu este nevoie de antrenamente intense. Chiar și o plimbare de 10-15 minute după masă poate stimula tranzitul intestinal și poate reduce acumularea de gaze. Este unul dintre cele mai simple lucruri pe care le poți face și, în același timp, unul dintre cele mai eficiente.
4. Renunță la fumat și redu alcoolul. Fumatul este asociat cu dureri abdominale, balonare și constipație funcțională, în parte din cauza aerului înghițit la inhalare. Alcoolul irită mucoasa stomacală și poate amplifica balonarea, mai ales în combinație cu băuturile carbogazoase sau dulci.
5. Încearcă să controlezi nivelul stresului. Stresul cronic afectează axa intestin-creier și poate provoca sau agrava balonarea, greața, diareea sau constipația. La pacienții cu SII, stresul amplifică simptomele în mod semnificativ. Exercițiul fizic, meditația, somnul regulat și conectarea cu ceilalți rămân printre cele mai eficiente metode de gestionare a stresului.