Ungaria a expulzat 10 diplomați ruși care „au desfășurat în Ungaria activități inacceptabile pentru diplomați în conformitate cu Convenția de la Viena”, a declarat marți ministra de externe Anita Orban într-un comunicat.
„Această decizie protejează securitatea și suveranitatea Ungariei. Ea nu implică ruperea relațiilor diplomatice cu Rusia. Ungaria intenționează să continue dialogul necesar, bazat pe respect reciproc și respectarea normelor”, a mai precizat șefa diplomației maghiare.
O expulzare de această amploare este fără precedent, scrie publicația maghiară Telex, care observă că niciodată până acum nu au fost trimiși acasă atât de mulți diplomați ruși.
Péter Magyar a citit, de asemenea, în parlament mesajul Anitei Orbán, afirmând că guvernul Tisza va apăra suveranitatea țării.
Moscova acuză o „măsură extrem de ostilă”
Rusia a declarat că va riposta împotriva a ceea ce a numit o „măsură extrem de ostilă”.
„Declarațiile lor privind menținerea deschisă a canalelor de dialog cu Rusia și continuarea cooperării pragmatice nu valorează absolut nimic”, a afirmat ambasadorul Rusiei la Budapesta, Evgeny Stanislavov.
„Această măsură extrem de ostilă reprezintă o escaladare fără precedent și nejustificată din partea Ungariei și va primi un răspuns adecvat”, a adăugat Stanislavov.
Noua relație Ungaria-Rusia
Ministra de Externe Anita Orbán a menținut o relație diplomatică mult mai distantă cu Rusia decât predecesorul ei Péter Szijjártó.
În primele zile ale mandatului său ministerial, pe 13 mai, ea l-a convocat pe ambasadorul rus acreditat la Budapesta, după ce Moscova a lansat un atac cu drone asupra regiunii ucrainene Transcarpatia.
Site-ul de investigații VSquare a relatat în luna mai că un ofițer de informații rus care lucra sub acoperire diplomatică a fost expulzat în tăcere din Ungaria după alegeri.
Potrivit articolului VSquare, Artur Suskov a fost expulzat din Ungaria după ce Oficiul pentru Protecția Constituțională (AH) a descoperit că acesta colecta de ani de zile informații despre instituțiile afiliate guvernului în calitate de ofițer de informații care lucra sub acoperire diplomatică la ambasada Rusiei din Budapesta.
Conform informațiilor guvernamentale obținute de VSquare, serviciile secrete maghiare recomandaseră deja expulzarea lui Suskov în februarie, însă aceasta a fost împiedicată de guvernul lui Viktor Orbán, care ulterior a pierdut alegerile.
Viktor Orbán și prietenia cu Moscova
În 2018, guvernul lui Viktor Orbán a expulzat, de asemenea, un diplomat rus, dar, după cum a descoperit Direkt36, nu a existat nicio tensiune reală în spatele acestui gest.
Gestul Budapestei a fost în solidaritate cu Regatul Unit, după otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal, care locuia în Marea Britanie.
De la debutul războiului, relațiile dintre Rusia și guvernul lui Viktor Orbán s-au consolidat. Orbán și Szijjártó au călătorit la Moscova pentru întâlniri cu omologii lor. Iar presa de investigații a dezvăluit că Ungaria a colaborat cu Rusia pentru a scoate de pe lista sancțiunilor UE oligarhi ruși, companii și bănci.
Szijjártó a admis de altfel că a purtat discuții cu oficiali ruși în timp ce miniștrii UE analizau noi măsuri economice îndreptate împotriva Moscovei.
Înainte de alegeri, într-un interviu pentru publicul HotNews, analistul maghiar Daniel Hegedüs, director adjunct al Institutului pentru Politică Europeană, a vorbit despre prezența la Budapesta a agenților GRU, serviciul secret militar al Rusiei, agenți specializați în campanii informaționale.
Guvernul Magyar a catalogat Rusia drept „o ameninţare pentru Ungaria”
Guvernul Ungariei a condamnat oficial agresiunea militară a Rusiei şi şi-a anunţat sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, potrivit orientărilor politice publicate în august, marcând o ruptură bruscă de la politicile favorabile Rusiei ale fostului prim-ministru, potrivit Politico.
„Comportamentul Rusiei reprezintă o ameninţare pentru Ungaria, Europa şi ordinea mondială”, a menționat documentul oficial maghiar, care a adăugat că Moscova expune minoritatea maghiară din regiunea Transcarpatia a Ucrainei „la un pericol grav”.
Liniile directoare, semnate de prim-ministrul Péter Magyar, au stabilit priorităţile de politică externă ale Budapestei pentru Adunarea Generală a ONU din septembrie de la New York.
„Ungaria condamnă agresiunea militară rusă şi susţine pe deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional”, se menţionează în document.
De asemenea, acesta recunoaşte dreptul Kievului la autoapărare şi susţine negocierile în vederea obţinerii „unei păci durabile şi a unor garanţii de securitate pe termen lung”.
Premierul Magyar a schimbat treptat politica externă a Budapestei de când l-a înlăturat pe Orbán în primăvara acestui an. El a luat măsuri pentru a restabili relaţiile cu Bruxelles-ul, a obţinut un acord care a deblocat 16,4 miliarde de euro din fondurile îngheţate de UE şi a ridicat veto-ul Ungariei în ceea ce priveşte rambursarea către ţările UE a costurilor armelor trimise la Kiev.
În plus, el a anunţat în august o revizuire a acordului nuclear istoric Paks II încheiat de Orbán cu Moscova. Orbán a semnat acordul cu compania rusă Rosatom în 2014, susţinut de o finanţare din partea Rusiei de până la 10 miliarde de euro.
Cu toate acestea, guvernul lui Magyar se opune în continuare accelerării procesului de aderare a Ucrainei la UE şi a încercat să încetinească negocierile de aderare dintre Bruxelles şi Kiev.
De asemenea, el a continuat importurile de energie din Rusia.
