“Unul dintre gigantii farmaceutici a blocat progresul vaccinarii pentru cativa ani", spune Harald zur Hausen, castigatorul premiului Nobel pentru descoperirea HPV

In urma cu doi ani, cercetatorul german Harald zur Hausen castiga premiul Nobel pentru Medicina, cea mai inalta distinctie posibila, pentru descoperirea virusului responsabil pentru aparitia cancerului cervical. In spatele acestei reusite se afla o munca de cercetare intinsa pe o perioada de cateva decenii si finalizata cu primul vaccin din lume care previne un tip de cancer. Papilomavirusul uman (HPV) este agentul cel mai frecvent transmis pe cale sexuala, fiind intalnit la mai bine de jumatate din populatia lumii. Incidenta ridicata a virusului face ca descoperirea acestuia si a unui vaccin sa fie deosebit de importante.

• Afla pe MedLive.ro la ce trebuie sa renunti ca sa castigi un premiu Nobel

Rep: Cand ati inceput munca de cercetare ce urma sa duca la descoperirea HPV?

prof. zur Hausen: Am inceput sa lucrez la HPV in 1972. Se credea ca HPV-ul ar putea fi agentul ce cauzeaza o anumita forma de cancer dar a durat destul de mult pana sa putem izola agentul respectiv pentru cancerul cervical (HPV 16 si HPV 18). Studiul a fost publicat de abia in 1983-1984.

Rep: De ce a durat atat de mult pana sa apara vaccinul?

prof. zur Hausen: In 1983-1984 am luat legatura cu o companie germana ce producea vaccinuri impotriva gripei si a altor virusi si le-am propus un vaccin pentru cancerul de col. Conducerea companiei a fost foarte interesata de proiect si chiar a lansat, in cooperare, un program de adunare de fonduri pentru a-l produce. Compania apartinea insa la acea vreme unuia dintre gigantii farmaceutici. Acestia au facut un studiu de piata in urma caruia au concluzionat ca nu exista cerere. Prin urmare au blocat fondurile pentru un astfel de studiu. Intreaga experienta a fost extrem de frustranta pentru mine. Cred ca au blocat progresul vaccinarii pentru cativa ani.

Rep: De unde ati pornit in cercetarile dumneavoastra? Ce v-au interesat mai mult: afectiunile canceroase sau bolile infectioase?

prof. zur Hausen: Am fost interesat de afectiunile canceroase inca de pe vremea cand eram student deoarece am aflat ca sunt bacterii care preiau materialul genetic al virusurilor si isi modifica proprietatile prin preluarea acestui ADN. M-am gandit ca acest mecanism ar putea sa explice si afectiunile canceroase umane. Inca de pe atunci am inceput sa urmaresc aceasta idee; iar astazi continua sa ma intereseze legatura dintre acestea.

Nu m-am axat de la inceput pe HPV. Am lucrat destul de mult pe virusul Epstein-Barr; am aratat ca celulele tumorale individuale contin materialul genetic al Epstein-Barr. In ultimii ani am devenit interesat si de o alta categorie de virusuri- virusurile TT, numite astfel dupa numele pacientului zero, uitandu-ma la legatura dintre acestia si anumite tipuri de cancer. Sunt cateva indicii ca joaca un rol insa ramane sa fie dovedit stiintific.

Rep: Un vaccin pentru o afectiune precum HPV reprezinta incununarea intregii munci de cercetare. La ce scara se utilizeaza astazi vaccinul anti-HPV?

prof. zur Hausen: Pana acum, vaccinul a fost aplicat la mai mult de 15 milioane de femei din intreaga lume si e, in opinia mea, o poveste de succes deoarece a dus deja, in tarile in care vaccinul a fost facut la scara larga cum e Australia, la o reducere a cazurilor de leziuni precursoare ale cancerului cervical si a negilor genitali. Sunt convins, desi ramane sa fie dovedit, ca previne si forma respectiva de cancer. Trebuie sa mai asteptam deoarece intre infectie si dezvoltarea unui cancer e o perioada de 15, 20 sau chiar 25 de ani iar vaccinul e in teste clinice de abia de 8 sau 9 ani. Prin urmare, in momentul acesta nu exista date statistice.

Rep: Studiile dumneavoastra au deschis calea catre realizarea unei punti intre cancerele umane si infectii. Care e urmatorul punct de interes in ceea ce priveste cercetarea din domeniu?

prof. zur Hausen: Cred ca va fi interesat de studiat legatura dintre alte cancere umane si infectii, in special cancerele sistemului limfatic si ale sistemelor hematopoietice; exista cateva indicii epidemiologice cu privire la cancerul de colon, de san si alte cancere. E un domeniu larg care, din fericire, primeste acum mai multa atentie decat in trecut.

Cancerul de col uterin a reprezentat un candidat promitator pentru o etiologie infectioasa si, din fericire, aceasta legatura a putut fi dovedita. Daca se dovedeste ca si cancerul de colon e legat de o infectie, dupa cum banuim, ar insemna ca 20% dintre cancerele care apar in tarile vestice au cauze infectioase, pentru ambele sexe.

Rep: Care va sunt preocuparile stiintifice de acum?

prof. zur Hausen: Sunt norocos deoarece, chiar daca m-am pensionat, mi-am mentinut laboratorul si echipa. Sotia mea e si ea om de stiinta si lucreaza la un centru de cercetare a cancerului. Cooperam indeaproape si incercam sa gasim alti agenti ce contribuie la dezvoltarea afectiunilor canceroase si sa intelegem mecanismele care stimuleaza cresterea cancerului.

Rep: Cum este sa lucrezi cot la cot cu sotia? Cu alte cuvinte, va invadeaza cercetarea viata privata?

prof. zur Hausen: Imi place sa lucram impreuna. Sper ca si ei ii place. Bineinteles, nu discutam doar despre cercetare, mai ales acasa, desi recunosc ca se mai intampla.

Rep: Care e impactul unei cariere in cercetare asupra vietii de familie?

prof. zur Hausen: Cercetarea iti mananca destul timp. Prima mea casnicie, din care am si trei copiii, s-a terminat cu un divort. Se vede de aici ca munca mi-a afectat viata personala. Imi place sa se adune familia in jurul meu – copii, nepotii – dar, in orice caz, as minti daca as sustine ca stiinta nu este una dintre marile pasiuni ale vietii mele.

Rep: Activitatea dumneavoastra de cercetare se intinde pe o perioada de timp impresionanta. In opinia dumneavoastra cum a evoluat implicarea femeilor in domeniul stiintific. Unde sunt femeile astazi in cercetare?

prof. zur Hausen: Consider ca ar trebui sa includem mult mai multe decat sunt acum, in special in unele dintre tarile vestice unde gradul de implicare a femeilor in activitatile stiintifice este inca foarte scazut. Se pierd atatea talente; nu sunt recrutate pentru cercetarea stiintifica. Trebuie sa facem mai mult. Problema nu este insa un refuz de a primi femeile in esaloanele de varf ale cercetarii ci faptul ca, din cauza educatiei si a copiilor, multe raman acasa si nu au sansa de aplica pentru astfel de pozitii.

Am fost timp de 20 de ani directorul stiintific al Centrului German de Cercetare a Cancerului. Tin minte ca, din cele aproximativ 30-40 de aplicatii pentru pozitii de varf, maxim 3 erau trimise de femei. Si unele dintre ele erau atat de diferite cand vine vorba de calificare, in comparatie cu unii aplicanti de sex masculin, incat nu le puteai selecta pentru pozitiile respective. E o problema a structurii si a sistemului de ingrijire al copiilor full-day. Avem acum mai multe posibilitati de munca full time.

Rep: Ce a insemnat pentru dumneavoastra castigarea premiului Nobel?

prof. zur Hausen: Premiul Nobel e cel mai important deoarece iti deschide multe usi. Iti da o voce in comunitate. Sunt intrebat adesea daca imi ofera satisfactie. Intrebarea e gresita. Nu e vorba de satisfactie. Mai sunt inca atatea alte probleme de rezolvat. A fost totusi un motiv de bucurie sa il primesc.