UPDATE: Codul de bune practici intre furnizori si supermarketuri a fost semnat si va intra in vigoare dupa aprobarea Consiliului Concurentei

Reprezentantii producatorilor si ai supermarketurilor au semnat miercuri dimineata Codul de bune practici intre furnizori si comercianti, documentul care „optimizeaza si clarifica” relatiile comerciale dintre acestia. Codul prevede existenta unui contract cadru, elimina obligativitatea ca furnizorii sa nu vanda sub pretul oferit supermarketului, precum si obligatia ca producatorii sa plateasca acele taxe ascunse pana acum – de marketing si deschiderea unoi noi magazine – si prevede ca pretul de vanzare este negociabil.

Unii producatori/furnizori considera ca documentul trebuie sa fie urma de un act legislativ, ca sa existe garantia ca el va fi respectat, in timp ce ministrul Dacian Ciolos crede ca este in joc prestigiul semnatarilor daca vor incalca prevederile documentului.

Codul de bune practici va intra in vigoare numai dupa ce Consiliul Concurentei – caruia urmeaza a-i fi inaintat – va confirma faptul ca prin continutul lui nu se incalca legislatia privind concurenta, se arata in document.

Semnatarii codului au fost reprezentantii Metro Cash&Carry, Real Hypermarket, Cora, Selgros Cash&Carry, Carrefour, Auchan si Kaufland, din partea retailerilor, si reprezentantii Romalimenta, Asociatia Romana a Carnii, Asociatia Patronala din Industria Laptelui, Patronatul National al Viei si Vinului, Rompan, Patronatul Roman al Carnii de Porc si Uniunea Nationala a Crescatorilor de Pasari, din partea patronatelor din industria alimentara.

Potrivit documentului, Codul va fi respectat „de semnatari, precum si de orice alta persoana juridica ce face parte din categoria furnizorilor si comerciantilor, care declara expres ca intelege sa isi insuseasca principiile lui printr-o prevedere expresa in preambulul contractului”.

Ce prevede Codul?

• Pretul de vanzare al producatorului este negociabil cu fiecare supermarket. El tine cont atat de discount-urile si bonusurile acordate de acesta, car si de consturile generate de serviciile prestate de  comerciant si facturate furnizorului. „In aceste conditii negocierea preturilor intre furnizori si comercianti va permite practicarea unor preturi diferite de la caz la caz si va asigura un mediu concurential sanatos”, se arata in document.

• Producatorii nu mai sunt obligati sa nu isi vanda produsele sub pretul la care ii vinde supermarketului. Conditionalitatea care i-a deranjat cel mai tare pe producatori a fost eliminata, astfel incat acum ei pot vinde altor comercianti sub pretul oferit supermarketului. Pe de alta parte, furnizorii nu pot conditiona supermarketul sa aiba un anumit pret de raft.

• Existenta unui contract cadru. In plus, termenii unui contract cadru oferit de un supermarket unui producator vor putea fi adusi la cunostinta altui producator a aceleiasi categorii de produse, la cerea acestuia. Cu alte cuvinte, orice producator va putea cunoaste termenii contractului dintre un potential concurent al sau cu supermarketul.

• Delistarea unui produs se face prin notificarea prealabila a producatorului. Codul prevede ca delistarea sa fie justificata intr-o perioada rezonabila de timp, astfel incat, daca producatorul este dependent de vanzarea prin supermarket, acesta sa isi poata reconsidera strategia comerciala.

• Eliminarea pentru producatori a taxelor ascunse pana in acest moment, privind marketingul magazinului, renovarea supermarketurilor sau deschiderea unor noi unitati. Producatorii nu pot fi obligati sa contribuie la costurile de marketing ale magazinului, dar si reciproca este valabila. Pe de alta parte, daca producatorii considera ca activitatile de marketing initiate de magazin sunt necesare pentru cresterea volumului vanzarilor, ei  pot participa la costurile acestor activitati de marketing. In acelasi timp, producatorii nu sunt „obligati sa contribuie la costurile de deschidere a unui nou magazin sau la cele legate de cresterea suprafetei de vanzare, de alte amenajari, renovari, schimbari ale codurilor de bare”.

• Termenele de plata sa nu depaseasca 30 de zile pentru produsele agroalimentare, iar neindeplinirea lor sa duca la penalitati a caror valoare sa apara negociata in contract. In plus, contractul nu trebuie sa prevada o cantitate minima de comanda.

• Discount-urile si taxele de promovare ale unui produs sunt stipulate in contract. Supermarketul poate solicita furnizorului o taxa pentru promovarea produsului numai dupa ce producatorul va fi de acord cu acea promotie, iar baza de calcul a discount-urilor si contravaloarea serviciilor va fi definita in termeni clari si stipulata in contract.

• Supermarketul nu mai poate solicita producatorului o taxa prin care sa compenseze volumul mic de vanzari al produsului in magazin fata de cel prognozat. Exceptia apare doar atunci cand furnizorii nu au respectat termenele de livrare si/sau cantitatile comandate si acceptate.

• Niciuna dintre parti – producatori sau supermarketuri – nu se poate obliga reciproc sa cumpere/vanda de la/catre vreo terta parte. In alte cuvinte, nu pot fi impusi anumiti agenti comercianti agreati de vreuna din parti.

Ce spune mediatorul, ministrul Agriculturii, Dacian Ciolos?

Ministerul Agriculturii a fost un mediator intre retaileri si producatori/furnizori in elaborarea codului de bune practici. Documentul este rexzultatul unor mai multe runde de negocieri, fie separat, cu fiecare parte, fie impreuna cu retailerii si producatorii.

„Este un pas important pentru a civiliza si a face mai transparent comertul, inclusiv in aceste mari retele de distributie”, a spus ministrul Dacian Ciolos la semnarea documentului. El a apreciat ca -pe termen mediu si lung – aplicarea acestor reguli va avea un efect benefic si asupra preturilor”. Intrebat in ce masura exista garantia respectarii acestui Cod, Ciolos a spus ca documentul va fi inclus in preambulul contractelor dintre furnizori si comercianti, fiind astfel o garantie respectarea lui. „Sta in joc credibilitatea dansilor, pentru ca nu i-a obligat nimeni sa semneze”, a mai spus Ciolos.

Ce spun semnatarii?

Ilie Van, presedintele Uniunii Nationale a Crescatorilor de Pasari, crede ca acest Cod trebuie completat de o lege pentru ca intr-adevar sa existe garantia respectarii lui. „Cat de operabil va fi? Am mari semne de intrebare si dubii. Fiind un gentlemen’s agreement nu cred ca va fi operabil. De asta am si cerut in negocieri sa se faca o lege. Noi nu avem o cultura a afacerilor ca in tarile dezvoltate, astfel incat un astfel de Cod sa fie aplicat. sunt sceptic, nu cred ca va functiona in lipsa unei legi care sa faca trimitere la el”, a spus presedintele UNCPR.

El a dat drept exemplu termenele de plata, care trebuie sa fie de maxim 30 de zile pentru produsele agroalimentare si crede ca ar fi trebui sa fie stipulate penalitati. Chiar daca ele sunt, conform Codului, stipulate in contractul care se incheie intre furnizori/producatori si comercianti, Van crede ca nu este suficient. „Ne vom pierde in foarte multe amanunte. Singurul lucru operational este o lege. colegii mei au facut un efort foarte mare in negocieri, au fost bataiosi, dar nimic nu functioneaza in tara asta decat legea, care este si ea incalcata adesea. Toata lumea se va convinge de necesitatea ei in foarte scurt timp, cand va vedea ca nu functioneaza codul”, a conchis Ilie Van.

Presedintele Romalimenta, Sorin Minea, spune insa ca producatorii/furnizorii vor „rectiona violent” daca acest Cod de bune practici nu va fi respectat. „Codul se aplica celor care au semnat si membrii asociatiei noastre trebuie sa profite de el. Daca vor fi confruntati cu incalcari ale Codului, le recomandam sa se adreseze direct asociatiei profesionale si noi vom dovedi ca avem o forta mai mare decat se crede. Vom reactiona violent la orice incalcare a prevederilor documentului”, a spus el.

Minea recunoaste ca documentul are parti bune si mai putin bune, dar este o victorie a eforturilor din ultimele luni. „Ne asteptam ca acest pret unic, minim, sa dispara. Daca toate adaosurile noastre sunt transparente, taxele impuse de sueprmarketuri si alcatuirea pretului final nu mai era transparent si asta mi s-a parut incorect”, a mai spus el. Mai mult, in cateva luni consumatorii „vor putea avea surpriza” sa vada ca preturile din supermarketuri „nu mai sunt toate la fel”, la aceeasi categorie de produse, indiferent de producator, si ca in magazinele de cartier sa gaseasca produsele din supermarketuri la preturi mai mici. „Procesatorii nationali vor intelege si ei sa practice un pret diferentiat, se vor orienta nu numai dupa volum, ci si dupa calitatea produsului”, a spus Minea, aratand ca produsele noi si mai scumpe sunt greu de lansat in supermarketuri.

Andreea Mihai, director de marketing Carrefour, a aratat ca retailerul francez a fost prima companie care si-a aratat deschiderea in a negocia acest Cod de bune practici. „Ambitia acestui acord este aplicarea unor bune practici care sa permita firmelor mici si mijlocii (IMM) sa-si dezvolte cifra de afaceri, prezervandu-si in acelasi timp autonomia, priceperea si independenta la nivel de gestiune. Afirmam in acest fel vointa noastra de a continua dezvoltarea si ameliorarea relatiilor cu intreprinderile mici si mijlocii (IMM). Angajamentul nostru vizeaza in special favorizarea unui sistem concurential echitabil pentru IMM care sa le permita sa ramana competitive vizavi de marile societati multinationale, sa ofere oportunitati intreprinderilor locale de a se dezvolta si sa sustina emergenta unor noi actori pe piata”, a declarat pentru HotNews.ro Andreea Mihai.

Ovidiu Gheorghe, presedintele Patronatului National al Viei si Vinului, crede ca acest Cod de bune practici trebuie dublat de contractul cadru, fiindca in Cod sunt doar principiile care trebuie sa fie continute de contract. „Rezultatul negocierilor directe va fi in anexele acestui contract cadru”, a spus presedintele PNVV, care crede ca prin documentul semnat miercuri au fost interzise „unele taxe care nu au legatura cu actul de comert”.

El spune ca producatorii/furnizorii spera ca acest Cod, dupa ce va fi validat de Consiliul Concurentei, sa fie completat de o lege, fie la initiativa Guvernului – care poate modifica, printr-un act normativ, unele existente deja – fie la initiative Parlamentului, care ancheteaza abuzul de putere al supermarketurilor. Ovidiu Gheorghe considera necesara o lege intrucat Codul se aplica doar pentru semnatari, nu pentru toti jucatorii de pe piata. El a precizat insa ca a primit deja solicitari de aderare in patronat, astfel incat si alti producatori sa fie acoperiti de prevederile Codului de bune practici.