UPDATE: ITALIA URAAAAAAAA! A Câștigat Campionatul european
UPDATE: Pizza a bătut fish&chips. Fantezia a halit pragmatismul. Anglia pune să tragă penaltyuri niște plicticoși, înfumurați și și-o ia regal. Atât am vrut să urlu la unu noaptea. În rest, iată articolul meu de dimineață: Publicul pe stadion este imaginea ireală, după doi ani de COVID 19. Cine s-a uitat la Wimbledon, dincolo de favoriții din arenă, a văzut om lângă om în tribunele de la Wimbledon. Cine se va uita astăzi la finala campionatului european de fotbal va vedea, la fel, o nebunie de omenet în tribună. Așa că zic: Publicul britanic, fanatizat de interdicții, va urla disperat, va fi decisiv în finalele de astăzi, de la Tenis (Novak Djokovich – Matteo Berrettini) și la Fotbal (Italia-Anglia). Eu voi ține cu Italia la fotbal și tot cu Italia la tenis. Dece? Uite dece: că așa-mi place. Țin cu loserul Matteo Berrettini și cu fermecătorii echipei Italiei.
Culmea, Londra, care s-a autoexclus din Europa, ține la ea acasă ambele finale, și la tenis și la fotbal. Asta este Istoria. Au creat Wimbley și Wimbledon, „temple” mitice ale jocurilor ăstora și n-avem ce face, ne închinăm la ele. Wimbledon și Wembley. Și într-un fel este terapeutic, după atâta boală, să vezi tenis și fotbal în jucat pe niște locuri cu rezonanță în creierele noastre robotizate de apărare. Contra bolii.
Novak Djokovich – Matteo Berrettini (ora 16, pe hotnews și eurosport)?
Este clar că titanul, mâncătorul de carne vie Novak este favorit. Mașinăria sârbă a funcționat impecabil și la Roland Garros și la Wimbledon. Nu m-am uitat la meciurile sârbului continuu, dar l-am văzut cum joacă. Își lasă adversarul să facă giumbușlucuri, apoi îl înghite cu fulgi cu tot. Dovada a fost groaznica măcelărie a lui Tsitsipas la Roland Garros. După 2-0 pentru grec, sârbul mi l-a luat la grătar pe Tsitsi și i-a dat 3-2. E ceva ce rar vezi. Cine credea așa ceva? Nimeni. Doar Novak. Așa că nu-i de glumit. Cu Novak nu termini meciul decât la nota de plată. Novak se adaptează pe orice tip de joc. Nu e fascinant ca Nadal sau Tsitsipas, dar nici roboțel ca Federer. E clar jucătorul „cu de toate”, cum șade bine locului întâi în ierarhia mondială.
Țin cu Matteo astăzi, cumva paradoxal.
Nu vreau să-i bag mortu în casă lui Novak, dar țin cu outsiderul, cu loserul Matteo. În afară de jocul cu Hurkacz din semifinala de la Wimbledon, în care i-a scos tenisul din cap polonezului, Matteo este ca un muncitor de la Fabrica Fiat, trage la șaibă. Nu-i mișto prin nimic. Publicul o să țină cu el. Cu victima, că așa e publicul. Îi place de ăla micu’. Matteo Berretinni dacă se pune pe treabă doar muncitorește e păpat de mâncătorul de chifteluțe de astea, Novak Djokovich. Matteo n-are cum să se reinventeze total peste noapte. Dar ca orice muncitor trebuie să scoată astăzi secretul meseriei sale la lucru. Și să fie constant până la ultima minge în joc. Ceea ce, să recunoaștem, este greu. Matteo i-a pregătit ceva lui Novak? Și dacă i-a pregătit, Novak se va prinde care-i șmecheria și o să prindă șoarece. Așa că va fi palpitant meciul. Djokovich nu se joacă cu Matteo. La Wimbledon astăzi este Djokovic vs Berrettini, călău VS victimă.
În meciul Italia VS Anglia de pe Wembley (ora 22 pe hotnews și PRO-TV) se înfruntă o echipă care n-a arătat nimic la Turneul ăsta final și una care ne-a amintit că fotbalul are farmec. Anglia „a frecat nessul” în cele câteva meciuri de turneu. Pe bune, a văzut cineva ceva la meciurile Angliei? Sunt uluit de această calificare. Echipă searbădă, ca mâncarea lor tradițională, asta este Anglia. Zeii au hotărât să intre în finală. Ba chiar zeii au și băgat mingea în poartă, dacă stăm să ne gândim că semifinala Anglia-Spania s-a decis la penalty-uri. Groaznic, când zeii țin cu plicticoșii n-ai ce face. La Anglia în Finală va juca însă Publicul. Pe Wembley va fi infern. Italia va fi copleșită de mulțimea din tribună. Spectacolul de pe Wembley va fi superior celui din teren, cel al Angliei.
Italia a arătat meci de meci că merită să intre în finală. A jucat legat, deștept, cu un farmec aparte chiar. Adevărul este că nici nu-mi dau seama de unde a apărut acest „pic de farmec”. Dar când vezi echipa Italiei te apucă iar amorul după fotbal, amor uitat undeva în sacii de pariuri, schimburi pe șdemilioane de euro și meciuri obosite. Deci, țin cu Italia. De asta.
Uite aici în cronicile lui Viorel Moțoc mai multe detalii despre farmecul italian de la Europene. Și despre searbăda Anglie.
Ca latin, te rog, rotundule balon: Opriți ascensiunea Perfidului Albion!!!
INTERVIURILE HotNews.ro