UPDATE Legea offshore, regândită de PSD și ALDE cu câteva ore înainte de adoptare: Operatorii din Marea Neagră vor plăti impozite progresive pe veniturile suplimentare, în funcție de prețul gazelor

Deputații PSD și ALDE au introdus pe ultima sută de metri în Legea offshore, cu câteva ore înainte de adoptare, amendamente importante legate de fiscalitate în ceea ce privește producția de gaze din Marea Neagră. Practic, aceste amendamente au fost votate luni în jurul orei 18.00 de comisiile reunite pentru industrii, pentru administrație și pentru buget-finanțe, iar seara târziu, au intrat în plenul Camerei Deputaților, fără o analiză serioasă asupra lor. Ele au fost transmise deputațiilor cu doar două ore înainte de discutarea lor. Un amendament important, pe care deputații din opoziție nu au avut timp să-l analizeze, dar care a fost votat luni, se referă la introducerea unor impozite progresive pe veniturile suplimentare obținute din vânzarea producției din Marea Neagră, aplicate în funcție de prețul gazelor.Legea a început să fie discutată în plenul Camerei Deputaților în jurul orei 21.00.

UPDATE Legea a fost adoptată seara târziu cu 175 voturi pentru, 30 împotrivă și 30 abțineri. Voturi „pentru” au avut PSD, ALDE și UDMR. Unii deputați PNL și USR s-au abținut de la vot, iar alții au votat împotrivă. PMP a votat împotrivă. Vezi aici cum a votat fiecare.

Șefii a trei companii care au concesionat perimetre petroliere în Marea Neagră, ExxonMobil România, OMV Petrom și Black Sea Oil&Gas, au declarat după ședința comisiilor reunite, că în urma adoptării acestui amendament, decizia finală de investiție va fi mai dificil de luat. „În urma modificării regimului fiscal va deveni mult mai dificil pentru fiecare investitor să adopte o decizie de investiție”, a declarat Richard Tusker, șeful ExxonMobil din România. „După ceea ce am văzut că s-a întâmplat astăzi, suntem îngreunați în a adopta decizia finală de investiție care să favorizeze România”, a declarat la rândul său Christina Verchere, CEO al OMV Petrom. „Acum doi ani am început procesul de stabilire a cadrului în care putem face investițiile în Marea Neagră. (…) Din punct de vedere al fiscalității aveam deja confirmată stabilitatea, scopul acestei legi acela de a reconfirma într-un mod clar această stabilitate. (…) Pot să va spun cu toată fermitatea, ținând cont de textul pe care l-am văzut, ne pune în situația mult mai dificilă de a lua decizia finală de investiție față de momentul în care ne aflam acum doi ani”, a declarat și Mark Beacom, șeful Black Sea Oil& Gas.

Reamintim că Legea Offshore, deși este foarte importantă, a fost împinsă până în ultimul moment, în sesiunea extraordinară. Legea avea multe articole controversate, însă acestea nu au fost modificate în timpul dezbaterilor din ultimele săptămâni, ci au fost lăsate până în ziua adoptării. Liviu Dragnea, șeful PSD, a prezentat ultimele modificări, ca și cum ele ar fi fost deja adoptate, înainte ca cele trei comisii de specialitate să le dezbată și să aprobe un raport. Deputații USR au acuzat faptul că nu au fost și miniștrii finanțelor și energiei în comisii pentru a-și exprima punctele de vedere pe ultimele modificări. De altfel, reprezentantul Ministerului Finanțelor, prezent în ședinta comisiilor, a spus că nu știa de aceste modificări.

„Dezbaterile s-au purtat în spatele unor uși închise”, a declarat Cristina Prună, deputat USR, în plenul Camerei Deputaților. Aceasta a mai acuzat că nu s-a discutat niciodată cadrul fiscal și că nu există un studiu de impact al acestei legi, iar astfel nu se știe dacă acesta este benefic sau nu. „Liviu Dragnea ne-a demonstrat astazi că toate companiile care vor să-și rezolve o problemă trebuie să treacă prin biroul dumnealui”, a mai spus Cristina Prună. „Am un mesaj pentru dumneavoastră, domnule Anton Anton (n.r. – ministrul energiei), dacă mai vedeți investitori străini, să-i trimiteți la domnul Liviu Dragnea. Dacă mai vedeți investitori chinezi prin lifturi, să-i trimiteți la Liviu Dragnea, că-i rezolvă dumnealui”, a mai spus Cristina Prună.

În replică, Liviu Dragnea a spus că nu au fost înțelegeri în spatele ușilor închise.

Față de forma adoptată în Senat, PSD și ALDE au modificat complet articolul 19 referitor la creditul fiscal, introducând impozite suplimentare. Articolul 18 a rămas în forma adoptată de Senat care prevede că titularii de acorduri plătesc actualele redevențe, cele aflate în vigoare încă din 2004, fiind exceptați de la plata impozite suplimentare prevăzute de OG 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările si completările ulterioare şi ale Ordonanţei Guvernului 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale. În schimb, prin articolul 19, aceste taxe au fost înlocuite cu o schemă de impozitare progresivă asupra veniturilor suplimentare. Practic, a fost găsită o formulă intermediară de taxare față de cea aplicată pentru veniturile obținute din vânzarea producției de gaze onshore (terestru).

OG 7/2013 prevede că operatorii plătesc impozit de până la 80% din veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale. OG 6/2013 se referă la instituirea unui impozit de 0,5% din veniturile din activitățile de exploatare a resurselor naturale, altele decât gazele naturale.

De asemenea, a mai fost introdus un amendament care prevede că trebuie vândute pe bursă minim 50% din gaze.

Articolele referitoare la fiscalitate, așa cum au fost propuse de PSD și ALDE

Art.18. – Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi; începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările si completările ulterioare şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.261/2013, cu modificările ulterioare, nu se aplică titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 19. – (1) Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora şi/sau aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.

(2) Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul după caz, asupra veniturile suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, din care se deduc investiţiile în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:

a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;
b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv;
c) 20% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv;
d) 25% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 115 lei/MWh și 130 lei/MWh inclusiv;
e) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 130 lei/MWh și 145 lei/MWh inclusiv;
f) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 145 lei/MWh și 160 lei/MWh inclusiv;
g) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 160 lei/MWh și 175 lei/MWh inclusiv;
h) 45% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 175 lei/MWh și 190 lei/MWh inclusiv;
i) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri care depăşesc 190 lei/MWh.

(3) Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 60% din totalul veniturilor suplimentare.

(4) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) calculează, declară şi plătesc lunar impozitul suplimentar offshore, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care datorează impozitul.

(5) Modelul şi conţinutul declaraţiei privind impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(6) În măsura în care aplicarea prezentelor prevederi impune emiterea de instrucţiuni cu privire la impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, acestea vor fi emise prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului energiei, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

(7) Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca redevențe și impozit asupra veniturilor suplimentare se fac venit la Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public privat în conformitate cu prevederile art. 13 alin.(3) din Ordonanța de urgență nr. 39/2018 privind parteneriatul public privat.

Art.20. Prin derogare de la prevederile art. 177 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora şi/sau aparţinând aceluiaşi grup de interes economic, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro, într-un an calendaristic, au obligaţia să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe pieţele centralizate, transparent, public şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE, pentru vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 50% din cantitatea de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător.

Vezi aici forma adoptată de Camera Deputaților.

Citește și: