UPDATE Legea privind operațiunile petroliere offshore: Deputații nu au reușit să decidă cum trebuie taxată producția de gaze din Marea Neagră/ Dezbaterile continuă și săptămâna viitoare

Deputații nu au reușit să ajungă marți la o decizie pe legea privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare (offshore). Până vineri, deputații din trei comisii vor trebui să depună noi amendamente, iar luni vor fi reluate dezbaterile într-o ședință comună a Comisiei de industrii, Comisia de administraţie şi Comisiei de buget finanţe. Discuțiile s-au impotmolit la capitolul fiscalitate. Încă nu este clar cum ar trebui taxată producția de gaze din Marea Neagră, astfel încât să aibă de câștigat și statul român și investitorii, în condițiile în care acordurile petroliere se întind pe zeci de ani.

• Reamintim că legea a fost discutată marți într-o ședință care a reunit trei comisii: Comisia de industrii, Comisia de administraţie şi Comisia de buget finanţe. Acestea vor trebui să elaboreze raportul final, care va fi transmis în plenul Camerei Deputaților.
• La dezbaterea din comisii au fost prezenți și reprezentanții companiilor care au acorduri petroliere în Marea Neagră: Christina Verchere (directorul general executiv al OMV Petrom), Richard Tasker (lead country manager al ExxonMobil România) și Mark Beacom (șeful companiei Black Sea Oil&Gas).
• Legea privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare (offshore) ar putea primi votul final în Camera Deputaților (camera decizională) săptămâna viitoare, Parlamentul aflându-se în sesiune extraordinară.

Prevederile legate de regimul fiscal stârnesc cele mai mari controverse. În forma trimisă de Guvern și aprobată de Senat se prevede că operatorii beneficiază, pe toată perioada derulării acordurilor petroliere, de nivelul de redevență actual. Aceasta este o formă agreată de producători. Acest lucru ar însemna ca încă 45 de ani, cât ar dura un acord plus prelungiri, operatorii să plătească aceleași redevențe care se aplică în întreg sectorul petrolier, și onshore, și offshore, și care sunt neschimbate din 2004, de când a fost privatizat Petrom.

Mai există însă o prevedere care stârnește discuții aprinse. Aceasta arată că spre deosebire de producția petrolieră onshore, cea offshore ar urma să fie exceptată de la OG 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor obținute ca urmare a dereglementării prețurilor la gaze și de la OG 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale.

Cosette Chichirău, deputat USR, consideră că având în vedere durata mare a acordurilor petroliere, aceste articole sunt împotriva statului român. La rândul său, Cristina Prună, deputat USR, a acuzat faptul că în ciuda importanței sale, Legea offshore nu s-a aflat mai mult timp în dezbaterea comisiei pentru industrii și că ar fi trebuit să intre pe ordinea de zi încă din luna mai. Proiectul este dezbătut doar de 3-4 săptămâni, fiind impins până pe ultima sută de metri în ședința extraordinară a Parlamentului, urmând să fie luate decizii rapide pe „o serie de subiecte critice”. La aceste acuzații, deputatul PSD Iulian Iancu, președintele comisiei pentru industrii, a spus că „Legea a fost dezbătută la nivel de raportori”, iar timp de două luni au fost cerute o serie de clarificări.

Un alt articol care stârnește controverse este legat de „creditul fiscal”. Articolul prevede că „în situația în care titularii acordurilor petroliere referitoare la perimetrele offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt obligați să plătească orice sume percepute de autoritățile publice în plus față de sumele care ar fi fost datoare în conformitate cu prezenta lege, aceștia vor fi îndreptățiți la un credit fiscal integral calculat anual pentru sumele suplimentare achitate„. Creditul fiscal va fi acordat sub forma unui drept de restituire la nivelul cheluielilor sau costurilor pe care titularul le are prin plata sumelor suplimentare prevăzute în prezentul aliniat.

Prezenți la dezbaterea din comisii, reprezentanții Ministerului Finanțelor au spus că aceste articole de la capitolul fiscalitate ar putea duce la o încălcare a legislației ajutorului de stat. La rândul lor, reprezentanții Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) s-au exprimat împotriva acestor articole, considerând că „decizia pe care o luăm astazi este extrem de importantă și nu o putem lua decât pe baze perfect fundamentate”.

Un deputat PNL a propus ca „înghețarea” nivelului de taxare asupra producției offshore să fie stabilită pentru o perioadă limitată de timp, în urma unei analize a ANRM, nu pentru toată durata acordurilor petroliere.

În cadrul dezbaterilor a luat cuvântul și Richard Tasker (lead country manager al ExxonMobil România). Acesta a spus că o astfel de „stabilitate fiscală” este prevăzută în 80 de țări, deoarece este o industrie care are nevoie și de 10-15 ani de la momentul încheierii acordului de concesiune pentru obținerea primelor venituri. În ceea ce privește OG 6/2013 și OG 7/2013, reprezentantul ExxonMobil România spune că acestea nu au fost prevăzute la momentul în care operatorii și-au început programul de investiții în Marea Neagră. Aplicarea acestora ar afecta regimul de fiscalitate impus investițiilor din Marea Neagră. „In mod clar, industria recunoaște dreptul suveran al statului de a stabili legile, iar momentul în care vom adopta o decizie, vom lua în considerare legile de la acel moment”, a mai spus Richard Tasker.

Legea privind operațiunile petroliere offshore a fost aprobată în octombrie 2017 de Guvernul Tudose și apoi trimisă în Senat, prima cameră decizională. Un motiv pentru care sunt neclarități acum în comisii este că legea a fost aproabată de Guvern fără a se ține seama de punctele de vedere emise de direcțiile de specialitate din ministere. A fost aprobată de Senat în februarie 2018, fiind trimisă în Camera Deputaților. Ulterior, a trecut prin mai multe comisii din Camera Deputaților pentru avize, iar din aprilie se află în comisia pentru industrii, care trebuie să trimită raport pentru adoptarea în plen.