UPDATE Mircea Geoana: Guvernul a convenit cu FMI sa taie fondurile alocate cofinantarii proiectelor europene / Emil Boc: Nu se taie niciun euro, ci dimpotriva, vom suplimenta

Presedintele Senatului, Mircea Geoana, a declarat, miercuri, la Craiova, citat de Agerpres, ca Guvernul Romaniei a convenit cu FMI sa taie fondurile alocate pentru cofinantarea proiectelor europene pentru a pastra deficitul bugetar „de 6,8%, poate de 7%”.In schimb, premierul Emil Boc a afirmat ca in urma rectificarii bugetare, vor fi asigurate sumele necesare pentru cofinantarea proiectelor europene. „Nu se taie niciun euro de la cofinantare, dimpotriva, la Mediu si Agricultura am suplimentat”, a spus Boc.

„La Mediu si Agricultura am suplimentat, astfel incat absorbtia fondurilor UE sa nu aiba de suferit. Am capitalizat Fondul de Garantare cu 46 de milioane de euro, in vederea garantarii prefinantarilor si cofinantarilor pentru firmele care au proiecte europene”, a subliniat premierul Boc. Acesta a precizat ca prin capitalizarea Fondului de Garantare se pot acorda garantii, credite pana in 2 miliarde de euro pentru asigurarea cofinantarii la proiectele europene.

Pe de alta parte, Laszlo Borbely a declarat ca „fiecare minister va primi cati bani are nevoie, sau deja ii are in buget” si a dat exemplul Ministerului Mediului care va beneficia de o suplimentare a fondurilor cu 300 de milioane de lei pentru cofinantari.

• Surse apropiate negocierilor dintre Guvern si FMI au declarat pentru HotNews.ro ca absorbtia fondurilor europene este vazuta ca o prioritate de catre FMI si singura varianta posibila de reducere a cofinantarii nationale ar fi cresterea procentului de finantare europeana, pentru a asigura resursele necesare proiectelor. Surse guvernamentale au explicat pentru HotNews.ro ca in toamna ar putea avea loc unele discutii cu Comisia Europeana pe aceasta tema.

„M-am intalnit cu conducerea FMI la Washington si le-am cerut sa imi explice daca prognoza de crestere economica pe 2010 a fost in urma cu cateva luni de 0% (fara crestere pe 2010) si acum prognoza de crestere economica este de -2% de unde se va inchide bugetul de stat care a ramas la un deficit convenit cu FMI si cu Comisia Europeana de 6%?. Deci daca cresterea economica este mai proasta de unde se acopera diferenta de 2% daca deficitul ramane acelasi? /…/ Raspunsul a fost ca de fapt aceasta diferenta se acopera din banii de cofinantare din fondurile europene, inclusiv pentru agricultura care nu vor fi absorbiti de Romania”, a declarat Mircea Geoana miercuri la Craiova in cadrul Forumului PSD privind starea agriculturii romanesti organizata de Departamentul de Agricultura si Dezvoltare Rurala al social-democratilor -potrivit Agerpres.

Mircea Geoana a mai spus ca guvernantii nu doresc sa faca publica aceasta informatie desi taierea fondurilor de la buget pentru cofinantarea proiectelor europene si pentru asigurarea coplatii pentru agricultura „reprezinta o adevarata crima la adresa securitatii alimentare a Romaniei si omorarea oricarei sanse de relansare economica a tarii”.

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat ca nu vor fi taiate fondurile pentru cofinantare la niciun minister, iar Guvernul nu are niciun secret in acest sens. „Nu avem niciun fel de secret in acest sens. In ceea ce priveste cofinantarea, sunt asigurate fondurile din buget si este prima prioritate”, a afirmat Borbely. Potrivit acestuia, fiecare minister va primi cat are nevoie in functie de solicitarile facute pentru rectificarea bugetara.

Ar putea fi redusa cofinantarea proiectelor?

Pe de alta parte, surse guvernamentale au declarat pentru HotNews.ro ca ideea reducerii fondurilor nationale nu este straina autoritatilor. Acestea ar intentiona sa demareze discutii la Bruxelles pentru o reducere a finantarilor nationale – atat cele publice (contributia statului roman la nivel de programe) cat si cele ale beneficiarilor (contributia cu care trebuie sa vina acestia la proiect). Acest lucru ar insemna, insa, cresterea procentului finantarii europene – adica mai multe fonduri UE alocate Romaniei, care ar urma sa intre pe masura derularii proiectelor. Discutiile la Bruxelles insa nu pot demara decat cel devreme dupa 1 septembrie si nu pot produce efecte mai devreme de sfarsitul anului 2010. Un alt aspect mentionat de sursele citate: „sa nu uitam ca se discuta despre un eventual nou acord, care ar include o componenta importanta de sprijin a absorbtiei fondurilor europene”, asadar in functie de cum vor evolua discutiile in acest sens ar putea aparea modificari in abordarea cofinantarii proiectelor.

Alte surse apropiate negocierilor dintre autoritatile romane si FMI au declarat pentru HotNews.ro ca tot ceea ce a solicitat FMI este ca autoritatile sa se axeze pe proiectele majore, in loc sa finanteze multe si marunte proiecte locale, cu impact redus.

In bugetul general din 2009 a fost trecuta suma de 6,6 miliarde lei pentru cheltuieli cu proiecte europene – aici fiind incluse cheltuielile autoritatilor locale si altor institutii publice finantate din bugetul de stat. Suma prevazuta este semnificativ mai ridicata pentru 2010: 12 miliarde de lei.

Daca ne referim numai la bugetul de stat, initial, erau prevazuti 7,654 miliarde lei pentru plati pe proiecte cu fonduri UE postaderare. Executia bugetara pe 2009 a aratat ca numai 3,814 miliarde lei au fost cheltuiti efectiv, adica mai putin de jumatate din banii prevazuti in bugetul de stat, pentru „proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile”. Pentru anul 2010 suma anticipata a fi cheltuita pe proiecte europene este de 5,850 miliarde lei.