UPDATE Parlamentul European aprobă reforma privind drepturile de autor
Eurodeputații au aprobat marți reforma europeană a drepturilor de autor, un text foarte așteptat de mass-media și de lumea culturală dar intens criticat de marile platformele americane și de partizanii libertății internetului, scrie AFP.
Informația pe scurt
- Directiva are drept scop să întărească poziția deținătorilor de drepturi de autor / creatorilor în relația cu platformele online, acestea din urmă fiind presate să împartă veniturile cu muzicienii, jurnaliștii, artiștii etc.
- Platformele online precum Youtube sau Facebook, dar și altele poartă responsabilitatea pentru conținutul încărcat de utilizatorii lor.
- Aceasta a dus la discuții despre inevitabilitatea unor filtre care, spun platformele și unii reprezentanți ai creatorilor de conținut, ar afecta în primul rând interesele creatorilor care nu au forță mare de negociere cu platformele, dar și interesul și libertățile utilizatorilor de Internet
- Linkurile spre articole de presă, însoțite de fragmente „foarte scurte”, vor putea fi distribuite în continuare gratuit, dar editorii – în principiu, cei mari, cu putere mare de negociere – vor putea negocia pentru a atrage venituri de pe urma linkurilor distribuite de Google News, de exemplu.
- Directiva nu acoperă platformele de tipul enciclopedii online (gen Wikipedia) sau platformele de software open source
- Platformele nou înființate vor avea mai puține obligații decît cele deja existente
- Directiva încearcă să sprijine folosirea materialelor purtătoare de drepturi de autor în scopul cercetării și conservării patrimoniului cultural.
Statele membre, care trebuie să-și dea și ele acordul definitiv pentru reformă, vor avea la dispoziție doi ani pentru transpunerea textului în dreptul național după publicarea în monitorul oficial al UE. Prin urmare, textul nu ar urma să poată fi aplicat decât în 2021.
- Prima reacție a Google: noua legislație va crea nesiguranță legislativă și va afecta economia digitală și creativă
UPDATE Bogdan Manolea, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), care s-a opus unor prevederi-cheie ale directivei, pentru HotNews.ro:
- „Din păcate, cred că cei care au votat în Parlamentul European nu înțeleg încă realitatea Internetului și a tehnologiilor digitale. A fost un vot care a fost interpretat ca o simplă luptă comercială între vechi și noi și vechii au câștigat. Ceea ce nu s-a luat în considerare sunt drepturile fundamentale ale utilizatorilor de Internet, care, practic, au devenit victime colaterale. Votul e clar și asta înseamnă că în doi ani se va discuta implementarea în fiecare stat membru. Poate și aceasta va fi o ocazie ca cei care au susținut că directiva nu va afecta drepturile utilizatorilor să dovedească faptul că lucrurile chiar așa se întâmplă.”
Prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2016, această reformă a fost votată de 348 de deputați, în timp ce 274 au votat împotrivă și 36 s-au abținut.
Reforma a fost subiectul unui lobby fără precedent din partea partizanilor săi și a adversarilor, mobilizați până în ultima zi. Versiunile discutate din toamna lui 2018 au continuat să stârnească dispute în special cu două articole 11 și 13. Primul, referitor la așa-numita „taxă pe link”, impune marilor platforme de tip Google sau Facebook să plătească editorilor de presă pentru linkurile către ele, în timp ce art. 13 se referă la obligația platformelor de a verifica faptul că drepturile de autor nu sunt încălcate prin conținutul încărcat pe acele platforme de către utilizatori.
Textul urmărește adaptarea la epoca digitală a legislației europene privind drepturile de autor, care data din 2001, o epocă în care YouTube, deținut de Google, nu exista.
„Obiectivul este să permită presei și artiștilor să primească o parte din veniturile generate de difuzarea producțiilor și operelor lor pe internet”, au explicat peste 170 de personalități, printre care DJ David Guetta sau cântăreața Louane, într-un editorial publicat de săptămânalul francez JDD.
Partizanii reformei car ca giganții americani ai Internetului precum Google și Facebook, care profită de publicitatea generată de operele pe care le găzduiesc, să plătească mai corect muzicienii, cineaștii, fotografii, editorii sau ziariștii.
În cealaltă tabără, giganții din Silicon Valley, dar și partizanii libertății internetului, se tem de restrângerea acestui canal de difuzare.
Sâmbătă au avut loc manifestații în întreaga Europă, la apelul „Save the internet”, un colectiv pe care Google afirmă că nu îl finanțează și care este mobilizat de mai multe luni în apărarea „schimbului liber de opinii pe internet”.
În colimatorul opozanților, două articole: „13”, care are ca obiectiv întărirea puterii de negociere a creatorilor (compozitori, artiști…) în fața platformelor precum YouTube sau Tumblr, care le utilizează conținutul.
Platformele vor deveni responsabile juridic pentru conținu, forțându-le să se asigure dacă sunt respectate drepturile de autor.
Ori, pentru a tria conținutul, cel mai simplu este folosirea de filtre de descărcare automate, algoritmi care sunt acuzați de partizanii libertății internetului că deschid poarta pentru o formă de cenzură.
„Numeroase exemple arată că aceste filtre nu reușesc să facă diferența între un conținut care încalcă drepturile de autor și unul care le respectă (spre exemplu caricaturile și parodiile, care nu intră sub incidența articolului 13)”, spune Organizația europeană pentru apărarea consumatorilor (BEUC).
Un alt articol foarte contestat, 11, preconizează crearea unui „drept conex” pentru editorii de presă. Acest lucru ar trebui să permită mass media să fie mai bine plătită pentru refolosirea online a produselor lor de către agregatorii de informații, precum Google News, sau rețelele sociale, precum Facebook.
Citește și:
Ce schimbări implică legea, potrivit unui comunicat al Parlamentului European
Giganții tehnologiei, obligați să împartă veniturile cu artiștii și jurnaliștii
Directiva va consolida șansele deținătorilor de drepturi, în special muzicieni, artiști interpreți și scenariști („creatori”), ca și ale editorilor de presă, de a negocia acorduri mai bune privind plata pentru utilizarea lucrărilor lor atunci când sunt încărcate pe platformele de internet. În practică, platformele de internet devin responsabile în mod direct pentru conținutul încărcat pe site-urile lor, iar editorii de știri vor primi automat dreptul de a negocia înțelegeri în numele jurnaliștilor lor pentru articolele utilizate de către agregatorii de știri.
Garantarea libertății de expresie
Numeroase prevederi sunt create în mod special pentru a asigura faptul că internetul va rămâne un spațiu de libertate a expresiei.
Fragmente din articolele de știri pot fi în continuare partajate ca până acum, întrucât acestea sunt în mod explicit excluse din scopul directivei. Pe de altă parte, directiva conține totuși și prevederi care să prevină abuzurile agregatorilor de știri. “Fragmentul” poate să apară deci în fluxul de informații al Google News, de exemplu, sau atunci când un articol e partajat pe Facebook, cu condiția să fie “foarte scurt”.
Încărcarea de lucrări protejate în scopuri precum citarea, critica, recenzia, caricatura, parodierea sau pastișele sunt protejate și mai mult decât până acum, asigurând că meme-urile și GIF-urile vor fi disponibile și pot fi partajate pe platformele de internet.
Multe platforme online nu vor fi afectate
Textul precizează de asemenea că încărcarea de opere în enciclopediile online în scopuri non comerciale, precum Wikipedia, sau platformele de software cu sursă deschisă, precum GitHub, sunt automat excluse din scopul legislației. Platformele nou-înființate vor fi obiectul unor obligații mai reduse decât cele deja existente.
Drepturi de negociere consolidate pentru autori și artiști interpreți
Autorii și artiștii interpreți vor putea să ceară plata unei remunerații suplimentare de la exploatatorul drepturilor lor atunci când suma stabilită inițial este disproporționat de mică în comparație cu beneficiile avute din distribuția lucrărilor lor.
Sprijin pentru cercetarea de vârf și conservarea patrimoniului
Directiva dorește de asemenea să faciliteze folosirea materialelor cu drept de autor în scopul cercetării efectuate prin intermediul prelucrării de text și date, eliminându-se astfel un dezavantaj competitiv important cu care se confruntă în prezent cercetătorii. Se stipulează faptul că restricțiile cauzate de drepturile de autor nu se aplică conținutului utilizat în scop educațional sau pentru ilustrare.
Nu în ultimul rând, directiva permite de asemenea folosirea gratuită a materialelor cu drept de autor în scopul conservării patrimoniului cultural. Operele aflate în afara circuitului comercial pot fi folosite atunci când nu există un organism de gestiune colectivă care să poată emite licențe.
Cum schimbă această directivă status quo-ul
În prezent, companiile de internet nu sunt interesate să semneze acorduri de licență cu deținătorii de drepturi, deoarece ei nu se consideră responsabili pentru conținutul pe care îl încarcă utilizatorii. Ei sunt obligați doar să retragă conținut care încalcă drepturile de autor atunci când un deținător de drepturi le cere acest lucru. Totuși, această procedură e dificilă și nu garantează venituri corecte pentru deținătorii de drepturi. Companiile de internet sunt acum responsabile, ceea ce va crește șansele deținătorilor de drepturi (în special muzicieni, artiști interpreți, cât și editorii de presă și jurnaliștii) de a obține acorduri corecte de licență și, prin urmare, o remunerație corectă pentru utilizarea lucrărilor lor în mediul digital.
Citește și:
Ce și cum vom mai putea da pe Facebook
INTERVIURILE HotNews.ro