UPDATE Studiu internațional: Câtă încredere mai au românii în presă și unde își caută informațiile credibile/ Care sunt tendințele la nivel global

Numărul cititorilor care acceptă să plătească pentru știrile online stagnează la nivel global. Cei care se abonează sau donează pentru știri online au un singur abonament, iar creșterea plăților s-a înregistrat doar ca excepție, în țări precum Norvegia sau Suedia, se arată în studiul Digital News Report, realizat de Reuters Institute, din cadrul Universității Oxford, lansat public miercuri, în întreaga lume.

În România, dezbaterea prilejuită de acest raport s-a desfășurat între orele 10:00-11:30 la sediul Universității din București.

Studiul, realizat pe baza chestionarelor online, urmărește să analizeze consumul de știri în mediul online, în mai multe țări din Europa, America de Sud și de Nord, zona Pacificului din Asia și Africa.

Studiul integral poate fi descărcat aici.

Studiul în format de vizualizare a datelor poate fi consultat pe site-ul dedicat, http://www.digitalnewsreport.org

• Este cel mai mare studiu global, multianual, despre consumul online de informație. Anul acesta au fost 75.000 de respondenți din 38 de țări. Metodologia în România: cercetare online – ianuarie-februarie 2019, eșantion 2004 persoane în România, marjă de eroare +/-2,19%

UPDATE Informații-cheie privind România, potrivit datelor prezentate miercuri dimineață, la un eveniment dedicat studiului:

• încrederea în presă a scăzut cu 7 procente față de 2018 – unul dintre motive a fost faptul că studiul a fost realizat într-o perioadă preelectorală
• redacțiile care au păstrat un ton echilibrat își mențin poziția de lider
• conținutul puternic polarizat îndepărtează treptat audiențele digitale de anumite branduri de media
• în media audiențele digitale folosesc mai bin de 8 branduri de media pe săptămână

România a fost inclusă într-un grup de țări unde a fost testat publicul cu atitudini populiste:

• Aici – 69% dintre persoanele din eșantion tind să fie de acord cu afirmații populiste incluse în interviu. România este a cincea țară dintre cele selectate, din punct de vedere al atitudinilor populiste, după Croația (77%), Portugalia, Grecia, Slovacia (71%)

Încrederea în presă, în rândul publicului din România: Scădere de 7%, până la 35% dintre respondenți.

• România – 49% dintre respondenți tind să fie de acord că presa îi monitorizează pe cei bogați și puternici
• 55% dintre respondenți media globală, 62% in Romînia spun că îi îngrijorează ce e real și ce e fals pe internet
• Știrile negative – proporția celor care spun că presa este prea negativă: 50% în România

UPDATE 2 Informații cheie la nivel global:

• publicul declară că este mai interesat de brandurile media „cu reputație” pentru a evita dezinformarea
• modelul de business cu plată favorizează un singur titlu
• publicul preferă un consum diversificat de media
• descrește utilizarea Facebook pentru știri, în favoarea altor platforme
• crește numărul celor care evită știrile în mod constant (știrile sunt depresive sau ei se simt dneputincioși)
• interesul pentru podcast în creștere

Surse de informație la nivel global:

• Facebook rămâne principala poartă de intrare
• Există o corelațe clară între cei care preferă accesul direct la informație și cei care au un abonament exclusiv digital
• Proporția celor de sub 45 de ani care ar alege un singur abonament media pe an – preferințe: 37% online video (Neflix, Amazon Prime), 15% musică online, 7% știri

UPDATE 3 Despre surse de informare în România și încrederea în presă:

Surse de informare în România – platforme globale folosite pentru informare

• Facebook – 68% dintre respondenți
• Youtube – 32%
• WhatsApp – 23%
• Fb Messenger – 22%
• Instagram – 10%
• LinkedIn – 7%

Potrivit studiului, persoanele din eșantionul studiului online, în care, potrivit prezentării pentru România, sunt suprareprezentați cei cu studii medii și înalte, topul brandurilor media utilizate săptămânal este dominat:

• în media tradiționale, de: Știrile Pro TV, Digi 24, Antena 11, Realitatea TV, TVR, Antena 3, România TV, Europa FM
• în media online, de: Știrile Pro TV online, Digi24.ro, ZIare.com, HotNews.ro, Știripesurse.ro, Mediafax online, Adevărul online
• studiul marchează o scădere abruptă a utilizării (raportat la acest eșantion) a consumului față de 2017 în cazul Antena 3 (-11%), Realitatea TV și România TV (-7%)

Top branduri media considerate de încredere, conform declarațiilor persoanelor din eșantion (ponderate la o scală de la „deloc credibile” la „absolut credibile”):

• Știrile Pro TV
• Ziarul Financiar
• Digi24
• Mediafax
• TVR News
• HotNews.ro
• Adevarul
• Ziare.com
• stiripesurse.ro
• Realitatea TV
• Libertatea
• Știri Antena 1
• B1 TV
• România TV
• Antena 3

Încrederea în surse de informare:

• Presa în general: 37% (-7%)
• Presa pe care o folosesc: 43%
• Știri din căutări: 39%
• Știri din rețele de socializare: 27%

Se simte o scădere a încrederii în presă în perioada preelectorală. Motive:

• politicienii atacă în mod constant jurnaliști
• evoluțiile politice sunt greu de explicat publicului larg
• au scăzut demonstrațiile și protestele, ceea ce a dus la o scădere a senzației de presiune pe care o simțeau oamenii, în a urmări știri constant
• în mod tradițional, redacțiile românești se atacă reciproc

Concluzii generale la nivel global

În ciuda eforturilor industriei, doar într-un număr limitat de țări a crescut ușor interesul pentru plata știrilor online, fie ca abonament, cotizație de membru sau donație. Este vorba de Norvegia și Suedia, unde 34%, respectiv 27% dintre cititorii de știri online plătesc pentru acest serviciu. În SUA procentul este de 16%, doar brandurile puternice reușind să atragă plăți directe de la utilizatori.

Chiar și în țările cu niveluri ridicate de plată, larga majoritate a plătitorilor au un singur abonament.

În anumite țări, oboseala abonării pleacă de la faptul că un buget limitat este cheltuit mai degrabă pentru divertisment (Netflix/Spotify) decât pentru știri.

În România, studiul a fost realizat în parteneriat cu Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București, raportor pentru România fiind Raluca Radu. Lansarea se face în cadrul unei dezbateri organizate marți, 12 iunie, între 10:00-11:30 la sediul Universității din București.