UPDATE/VIDEO Philae a petrecut noaptea pe cometa. Povestea misiunii Rosetta care poate face istorie pentru Europa

Robotul Philae a aterizat cu succes pe cometa Churyumov-Gerasimenko si trimite poze de acolo, chiar daca intial au fost probleme si harpoanele nu se atasasera cum trebuie. Totusi, o problema este faptul ca Phile se gaseste „pe o panta puternic inclinata” Misiunea inceputa in 1993 de Agentia Spatiala Europeana este una dificila si are o istorie interesanta. „Philae a petrecut noaptea pe cometa si avem trei vesti bune”, spuneau sefii misiunii. Realizarea e uimitoare: oamenii au reusit sa plaseze un robot de marimea unei masini de spalat pe o cometa care nu doar ca se gaseste la peste 500 milioane km de Pamant, dar se deplaseaza si cu peste 55.000 km/h

UPDATE Philae nu a aterizat la locul prevazut, ci intr-unul mai accidentat si cu foarte putina lumina, ceea ce nu este bine pentru bateriile solare. Robotul „a sarit ca un ied” la aterizare, iar acum este inclinat, „dar cu antenele spre cer”.

NASA a avut inca din anii 80′ in plan sa creeze o sonda care sa se „intalneasca” in spatiu cu o cometa si sa o urmeze timp de trei ani, pentru a o studia. NASA a anulat misiunea in 1992 din lipsa de fonduri, iar Agentia Spatiala Europeana a decis in 1993 sa incerce un astfel de proiect si asa s-a nascut misiunea Rosetta, bugetele fiind ajustate in consecinta.

Se estimeaza ca misiunea va avea ajunge sa coste in total 1,3 miliarde euro, iar sonda europeana Rosetta, care navigheaza de zece ani in spatiu, a dat miercuri drumul micului robot-laborator Philae care dupa o cadere bine calculata de sapte ore a aterizat pe nucleul cometei Churyumov-Gerasimenko. Philae cantareste 100 kg, este de dimensiunea unei masini de spalat si are o multitudine de senzori si de aparate avansate de masuratori.

Initial, miercuri dupa ora 16.00 GMT au fost probleme cu prinderea lui Philae pe corpul cometei cu harpoanele special create, care nu s-au activat. Au existat si probleme cu propulsoarele menite sa directioneze modulul catre cometa si de aceea, la prima incercare de contact, Philae a ricosat puternic insa joi dimineata s-a confirmat faptul ca robotul-laborat este prins corespunzator.

„Philae a petrecut noaptea pe cometa si avem trei vesti bune”, spune Jean-Yves Le Gall, presedinte al Centrului National de Studii Spatiale. Cele trei vesti bune erau ca Philae este pe nucleul cometei, ca primeste energie catre panourile solare si ca exista contact permanent cu robotul-laborator.

UPDATE 1 Totusi, o problema este faptul ca Phile se gaseste „pe o panta puternic inclinata, de 30%” „Philae functioneaza bine, bateriile merg si furnizeaza energie. Putem sa-i trimitem comenzi si ne raspunde trimitand date. Toate instrumentele carora le-am trimis comenzi noaptea trecuta functioneaza corect”, spune Philippe Gaudon, seful proiectului Rosetta la Centrul National de Studii Spatiale din Toulouse. Fotografiile arata insa ca Phiale se gaseste pe o panta abrupta „Pare inconjurat de faleze si, in consecinta, „pare destul de blocat”. Pentru ca au fost probleme la aterizare, Philae a ricosat de doua ori si se estimeaza ca este la circa un kilometru de locul la care trebuia sa aterizeze.

UPDATE 2 Dupa al doilea salt, Philae a ajuns intr-un loc accidentat, langa un perete stancos „un loc in care nu ne-am fi dorit sa ajunga fiindca nu e multa lumina, ci doar o ora jumatate de lumina la fiecare 12 ore”, a spus Marc Pircher, director la CNES Toulouse. Acest lucru este o problema fiindca bateriile care dureaza 50-55 de ore au nevoie de Soare pentru a se incarca.

„A sarit ca un ied, dar nimic nu s-a stricat. Philae e momentan un pic dezechilibrat, sta se pare in doua picioare, in loc de trei, si e complet inclinat. Norocul e ca antenele sunt spre cer, ceea ce inseamna ca merge bine comunicarea cu Rosetta” a mai spus Pircher.

Ce va urma

Daca totul merge bine, Philae va avea o speranta de viata intre 4 si 6 luni pe cometa, inainte de a cadea de pe obiectul cosmic ca urmare a topirii provocate de caldura de la Soare.

Misiunea robotului Philae este de a explora nucleul cometei, structura sa interna, natura si compozitia sa. Oamenii de stiinta se asteapta la multe lucruri din partea explorarii moleculelor complexe, care ar putea raspunde unor intrebari despre originea vietii pe Pamant.

Aceasta misiune de „arheologie spatiala” isi datoreaza numele pietrei Rosetta care i-a permis francezului Champollion sa descifreze hieroglifele egiptene, la inceputul secului al XIX-lea.

„Cometele sunt ‘capsule-martor’ ale nasterii sistemului solar”, in urma cu 4,6 miliarde de ani”, explica Mark McCaughrean, unul dintre responsabilii cu explorarea spatiala de la ESA.

„Deschiderea acestor capsule, analizand gazul, praful si in special gheata care le formeaza inseamna obtinerea unor indicii formidabile despre originea sistemului nostru solar si poate chiar a vietii”, adauga acesta.

Despre cometa

Cometa 67P are o masa estimata la 10.000 de tone, a luat nastere acum patru miliarde de ani, „goneste” cu 55-60.000 km/h si are oarecum forma unei ratuste de jucarie. A fost numita dupa cei doi astronomi care au descoperit-o in 1969: Klim Churyumov si Svetlana Gerasimenko, iar estimarile arata ca temperatura la suprafata ar fi -70 grade.

Desprea aterizare

La jumatatea lui septembrie ESA a stabilit punctul de pe cometa 67/P Churyumov-Gerasimenko pe care urma sa se „aseze” modulul Philae. Numit de oamenii de stiinta ‘punctul J’, locul este de fapt o suprafata de un kilometru patrat situata pe ‘capul’ cometei, la numai 4 kilometri de extremitatea exterioara a acesteia.

Desi nu este perfecta, acesta a fost considerata de specialisti drept cea mai potrivita zona din cele cinci selectionate in prealabil in acest scop. Alegerea a tinut cont de criterii precum gradul de iluminare de la Soare, relieful terenului, temperatura cometei, presiunea si densitatea gazului care inconjoara nucleul acesteia si viteza de rotatie. Sonda Rosetta se afla pe orbita cometei 67/P Churyumov-Gerasimenko din 6 august. Robotul Philae s-a desprins de sonda Rosetta la ora 9.00 GMT miercuri si dupa sapte ore a ajuns la cometa.