Ușa calului bancar austriac și fricoasa BCE

De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, Austria este o țară neutră, menținându-și acest statut chiar și după intrarea în UE (în 1995), neaderând niciodată la NATO, scrie presa portugheză.

Acest statut i-a permis să mențină o relație specială de lungă durată cu Rusia, care a fost profitabilă pentru companiile rusești și austriece.

Austria a devenit o platformă pentru interesele rusești, de la stocarea gazelor rusești (pe care continuă să le importe) până la transformarea Vienei în principalul centru financiar rusesc. Până în martie 2022, Sberbank Europe avea sediul la Viena.

Pe de altă parte, mai multe companii austriece au avut acces mai ușor pe piața rusă, printre acestea mai multe bănci. Cea mai relevantă dintre aceste bănci este Raiffeisen Bank, o bancă rusă universală subsidiară a grupului bancar austriac Raiffeisen Bank International (RBI) – al doilea cel mai mare grup bancar din Europa de Est cu prezență în 12 țări – și cea mai mare bancă occidentală din Rusia (în 2022 avea 90 de filiale, 10.000 de angajați, 2.600 de clienți corporativi, 4 milioane de conturi de clienți și era a 10-a cea mai mare bancă din Rusia în ceea ce privește activele).

Raiffeisen Bank ocupă locul al doilea în ceea ce privește activele din cadrul Grupului RBI și primul loc în ceea ce privește profitul (în ianuarie 2024, RBI a publicat un profit consolidat de 997 milioane euro, excluzând Rusia și Belarus; dar „Financial Times” estimează că din Rusia reprezintă jumătate din profiturile totale ale RBI).

Pe lângă profiturile din operațiunea din Rusia, controlul RBI aparține unei entități mutuale, cu o acoperire enormă în Austria; în afară de aceasta, mulți deputaţi și miniștri austrieci au legături cu banca, „Novaia Gazeta Europe” și „Financial Times” apreciind că Raiffeisen Bank dresteept „banca de casă” a Partidului Popular Austriac, aflat la guvernare.

După invadarea Ucrainei, unele bănci europene și americane și-au încetat activitatea în Federația Rusă, pierzând mulți bani la vânzarea activelor lor locale; ultimul exemplu este vânzarea HSBC Rusia către Expobank. Cu toate acestea, mai multe bănci occidentale continuă să opereze în Rusia – Raiffeisen Austria, ING Bank (din Ţările de Jos), OTP Bank (din Ungaria), UniCredit (din Italia), Citibank (din SUA). Dintre acestea, cea mai relevantă este Raiffeisen Bank care, potrivit „Financial Times”, este responsabilă pentru 40-50% din toate plățile dintre Rusia și restul lumii.

Aceste grupuri bancare și-au declarat deja intenția de a ieși de pe piața rusă, dar au amânat această ieșire. Este greu de găsit cumpărători care să nu fie entități sancționate, iar guvernul rus nu doreşte ca aceste entități să plece, vrea să le țină ostatice. Pe de altă parte, aceste grupuri bancare nu vor să piardă bani la vânzare și nici profiturile rezultate din activitatea desfăşurată pe piața rusă. Acest lucru este vizibil mai ales în cazul Raiffeisen Bank.

În ciuda riscului evident reprezentat de funcționarea continuă a băncilor occidentale în Rusia, abia în decembrie 2023 un nou ordin executiv al președintelui SUA a acordat Trezoreriei americane o putere de sancționare mai amplă, permițându-i să urmărească băncile străine care înlesnesc tranzacțiile cu Rusia. Rusia. Băncile considerate „facilitatori” de către Trezoreria americană riscă să piardă accesul la băncile corespondente din SUA, care servesc drept coloană vertebrală a finanțelor globale.

După ordinul executiv menționat, administraţia americană a început rapid să lanseze amenințări privind aplicarea legii. Băncile din EAU, din Turcia, din India și din alte țări care şi-au sporit tranzacţiile ca urmare a războiului au început să refuze efectuarea de operațiuni pe care le desfășurau cu regularitate cu entități rusești.

BCE a lansat investigații cu mai bine de un an în urmă cu privire la operațiunile acestor bănci în Rusia. Dar rămâne mut și imobil, știind bine că ieșirea Rusiei din aceste bănci, în special din Raiffeisen, ar cataliza deconectarea de facto a SWIFT-ului și ar complica serios afacerile rusești cu partenerii săi străini. Ce așteaptă BCE pentru a acționa mai ferm?

Articol realizat cu sprijinul Rador Radio România