USR-PLUS: Decizia Biroului Electoral de a pune întrebările la referendum pe buletine de vot separate este nejustificată și ar putea îngreuna procesul electoral

Decizia Biroului Electoral Central de a pune întrebările la referendumul din 26 mai pe buletine de vot separate este nejustificată și ar putea îngreuna procesul electoral, spun reprezentanții USR-PLUS. Biroul Electoral Central a hotărât că românii vor primi trei buletine de vot – unul pentru alegerile europarlamentare și două pentru referendum -, iar în fiecare secţie vor fi câte trei urne.

Reprezentanții USR-PLUS spun că un prim efect al măsurii de separare a întrebărilor este creșterea costurilor, atât cu tipărirea buletinelor de vot, cât și logistice, iar un alt efect ar putea fi validarea referendumului doar pentru una din întrebări, situație convenabilă coaliției PSD-ALDE.

„Nu este prima dată când PSD și ALDE încearcă să îngreuneze desfășurarea referendumului pe Justiție. Au vrut întâi secții separate de votare. Apoi, au vrut să umble la pragul de validare. Acum, separă întrebările la referendum. Românii nu trebuie descurajați, ci, dimpotrivă, trebuie încurajați să vină la urne și să-și exprime opinia cu privire la amnistia și grațierea pentru fapte de corupție, respectiv la modificarea legislației penale prin ordonanțe de urgență și dreptul altor autorități constituționale de a sesiza CCR”, mai transmit reprezentanții Alianței 2020 USR-PLUS.

Biroul Electoral Central a hotărât că la alegerile din 26 mai românii vor primi trei buletine de vot, iar în fiecare secţie vor fi câte trei urne. Unul dintre buletine va fi pentru alegerile europarlamentare, iar celelalte două pentru referendumul pe justiție convocat de președintele Klaus Iohannis. Primul buletin pentru referendum va cuprinde întrebarea „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”, iar celălalt va cuprinde a doua întrebare: „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a Ordonanţelor de Urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca direct Ordonanţele la Curtea Constituţională?”.