Varujan Vosganian: Contributia Romaniei la bugetul UE este suficienta in acest moment si nu sustinem o crestere a ei

Contributia Romaniei la bugetul Uniunii Europene – care in anul 2007 a fost de 1,1 miliarde de euro – este suficienta in acest moment, a declarat joi ministrul finantelor Varujan Vosganian, adaugand ca Bucurestiul nu sustine o crestere a ei, in contextul revizuirii bugetare la nivel comunitar. Pe de alta parte, ministrul a subliniat ca Romania mai sustine si mentinerea fondurilor pentru agricultura si de coeziune la nivelul actual.

In contextul in care, in dezbaterea asupra revizuirii bugetare la nivel european, se incearca gasirea unei modalitati de impartire in mod echitabil a contributiilor statelor membre la bugetul UE, ministrul Varujan Vosganian a spus ca in acest moment contributia Romaniei la bugetul comunitar este suficienta si ca Bucurestiul nu sustine o crestere a acestuia. Aceasta afirmatie a fost primita cu un zambet de catre comisarul european Leonard Orban, participant la o dezbatere avand ca tema revizuirea bugetului UE, zambet remarcat si semnalat si de ministrul Vosganian.

Romania a platit in 2007 1,1 miliarde de euro la bugetul comunitar, dar ministrul a subliniat ca anul trecut am fost un beneficiar net cu aproape o jumatate de miliard. Romania a incasat in 2007 din fonduri preaderare (PHARE, ISPA si SAPARD) 1,6 miliarde de euro, iar anticiparile specialistilor din Ministerul Finantelor sunt ca soldul net va ramane pozitiv si in 2008 si va fi mai mare de 500 de milioane de euro.

Alice Batu, secretar de stat in Ministerul Finantelor, a spus joi, in cadrul seminarului privind reforma bugetara a UE, ca Romania va contribui si in 2008 cu 1,1 miliarde de euro la bugetul uniunii, din care in primul trimestru au fost platite deja 400 de milioane de euro.

„In logica negocierii aderarii a existat preocuparea ca Romania sa nu devina contributor net”, a completat Leonard Orban, fost negociator sef al Romaniei cu UE, care a spus ca a fost prevazut ca sa nu existe niciun moment in care Romania sa fie contributor net, anticipandu-se ca primele fonduri europene postaderare vor intra abia in 2008.

Ministrul Finantelor Varujan Vosganian a subliniat faptul ca romania doreste ca, prin revizuirea bugetara sau in ciuda ei, fondurile pentru agricultura si politica de coeziune sa se mentina la nivelul actual. El nu vede o dichotomie intre Politica Agricola Comuna si Strategia Lisabona, ba mai mult, considera ca fondurile destinate agriculturii ar insemna si un acces mai bun la educatie a tinerilor din mediul rural, in conditiile in care doar 5-10% dintre studentii romani provin din mediul rural. Potrivit ministrului, accesul la invataman universitar este limitat de nivelul de trai foarte scazut.

Dezbatere interna privind strategia fiscal-bugetara

Comisarul Orban, revizuirea bugetara va avea in atentie de la cheltuielile privind agricultura in cadrul Politicii Agricole Comune, la contributia fiecarui stat membru si chiar chestiunea legata de „deducerea” (rebate) acordata Marii Britanii.

Dezbaterea europeana se suprapune peste o dezbatere interna privind strategia fiscal-bugetara, a indicat ministrul Varujan Vosganian, „o strategie care cuprinde elemente importante de armonizare cu legislatia europeana”. Dintre obiectivele acestei strategii ministrul a amintit stabilitatea fiscala si cresterea veniturilor bugetare, precum si o eficienta a folosirii banului public, ‘prudentialitate si predictibilitate”.

„Ne aflam intr-un proces amplu de de informatizare fiscala si de stabilire a metodologiei privind planificare bugetara multianuala”, a spus Vosganian, completand ca exista o preocupare privind mediul si energia, imbatranirea populatiei, migratia si competitivitatea.

„Romania are ca obiective convergenta nominala, pentru indeplinirea criteriilor de la Maastricht, in vederea accesului la zona euro, dar si convergenta reala, tradusa in imbunatatirea conditiilor de trai”, a mai spus Vosganian. In acest context a reiteratnecesitatea ca PAC primeasca resurse in viitorul exercitiu bugetar al Uniunii, atat de necesare unor tari precum Romania.

Pespectivele Romaniei asupra Politicii Agricole Comune (PAC) si a Politicii de Coeziune

Romania sustine ca Politica de coeziune trebuie sa aiba o pondere importanta in cadrul bugetului comunitar si ca, pentru reducerea disparitatilor de dezvoltare, regiunile si tarile mai putin dezvoltate ar trebui sa primeasca alocari crescute in ceea ce priveste sprijinul acordat pe cap de locuitor.

In privinta Politicii Agricole Comune, Romania agreeaza propunerea Comisiei de prelungire a aplicarii platilor pe suprafata pana in 2013 si, in general, sustine mentinerea bugetului agricol si al PAC intr-o forma cat mai apropiata de cea actuala si dupa 2013, astfel incat structurile agricole, administrative si economice romanesti sa se poata adapta cerintelor actuale. In acest moment, cea mai mare parte din bugetul de 974,7 miliarde de euro al UE, pentru perioada 2007-2013, este alocat agriculturii, adica 43%.

Cum ar trebui sa-si argumenteze Romania punctele de vedere?

Potrivit unor specialisti de la Bruxelles, in discutiile privind bugetul si alocarile pentru PAC si Politica de Coeziune, Romania ar trebui sa sublinieze necesitatea mentinerii Politicii de Coeziune, pusa tot mai mult sub semnul intrebarii de episoade precum cazul Nokia, de relocare a unei frabrici din Germania in Romania.

Exista la Bruxelles gandirea conform careia decat sa le fie dati foarte multi bani tarilor mai putin dezvoltate ale Uniunii europene, mai degraba sa fie incluse in opbiective de competitivitate. Romania insa ar trebui sa argumenteze prin faptul ca o Uniune Europeana cu diferente majore de dezvoltare intre state nu poate functiona optim, iar disparitatile nu duc doar la probleme economice, ci si politice. in plus, pericolul delocalizarii industriilor din tarile vestice in cele estice ale Europei este mult mai mic decat delocalizarea din UE in favoarea unor tari terte, India sau China.

In ceea ce priveste PAC, in conditiile in care dezbaterea europeana cauta raspuns la intebarea daca se mai justifica sau nu platile directe, Romania ar trebui sa insiste pe fonduri pentru dezvoltarea rurala, mai degraba decat pe plati directe, spun specialistii europeni care au vrut sa-si pastreze anonimatul. „Oricum fermierii romani nu sunt obisnuiti cu sistemul, air aceste plati nu vor fi foarte mari, asa ca ar fi mai profitabila dezvoltarea rurala”, au conchis acestia.