VIDEO Adrian Vasilescu (BNR): Astazi leul a crescut, semn ca nu avem un trend de depreciere *Socurile de pe piata valutara sunt numai de provenienta externa

Consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, Adrian Vasilescu, a declarat, joi, ca socurile ce au dus la deprecierea monedei nationale in ultimele zile sunt de provenienta externa si ca leul a crescut joi, lucru ce arata ca „nu avem un trend de depreciere”.

Principalele declaratii facute de Adrian Vasilescu:

Leul s-a depreciat cu 2% intr-un an, nu cu 6% in cateva zile. In cateva zile s-a depreciat sub 1%, s-a depreciat mai mult zlotul, coroana ceha, forintul.

Am auzit si dimineata comentarii care spuneau ca azi sunt din nou sanse de depreciere, sansele sunt de apreciere.

Astazi leul a crescut, semn ca nu avem un trend de depreciere.

In continuare, socurile sunt numai de provenienta externa, nu e niciun soc de provenienta interna pe piata valutara

Poate ca un singur lucru s-a intamplat astazi care sa ii fi determinat pe investitori sa vina cu ceva mai multe oferte de valuta in Romania.

Cred ca, cel putin pentru Romania, un singur eveniment a contat si anume declaratia de dimineata a lui Nicolae Cinteza, directorul Directiei de Supraveghere din BNR, care a spus limpede ca zvonurile din Grecia nu afecteaza Romania in niciun fel.

O parere personala, cred ca investitorii au si ei nervii lor si rabdarea lor limitata. Nu poate nici investitorul sa stea la nesfarsit cu bani in buzunar si sa se uite pe cer sa spuna „sunt nori, stau si mai astept sa treaca”.

S-a apreciat leul, s-a apreciat zlotul astazi, sunt sanse de apreciere si in Cehia, nu se apreciaza forintul maghiar.

Avand in vedere ca sunt numai cauze externe, le analizam cu atentie, vedem ce spun si ziarelele straine, televiziunile si posturile radio externe si tragem o concluzie.

Declaratia de dimineata a lui Nicolae Cinteza este relevanta (n.r. in ceea ce priveste bancile cu capital grecesc). Mai adaug declaratia ministrului de Finante care s-a ocupat timp indelungat la BNR de masurile pentru contracararea unor eventuale socuri pe piata bancara si care a zis „nici nu cred ca va fi nevoie sa apeleam la banca-punte” – aceasta fiind cea mai inalta masura. Aceasta este si parerea mea, si parerea specialistilor.

www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/player’; if(typeof flowplayer == ‘undefined’) { document.write(”); } var domain = document.domain; var domain_split = domain.split(‘.’); var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1]; document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/fcea786f6971228cb4477a19b339f6c8/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));

Cursul reflecta raportul dintre cerere si oferta, nicidecum starea economiei nationale.

Ati spus ca stituatia din Grecia a afectat moneda. Grecia este o secventa dintr-un film de foarte lung metraj.

Starea interna a depreciat leul pana in ziua de 2 mai.

Din 3 mai, dimineata, leul a inceput sa se aprecieze pana in 8 mai, cand au inceput sa intervina socurile externe.

Luand ipotetic, la o rata de 300 de euro, un roman care plateste in aceste zile are o rata mai mare cu 15 lei. Un polonez care plateste in aceste zile trebuie sa scoata din buzunar mai mult 59 de zloti. Iata ca polonezul are de platit mai mult.

Nu este foarte mare influenta deprecierii asupra ratei care o plateste cel ce este dator la o banca.

Sigur ca in buzunarele lor conteaza foarte mult si 15 lei.

Fac alta socoteala, cine are bani sa plateasca contravaloarea a 300 de euro, mai suporta si cei 15 lei pentru ca, de fapt, ce suporta? Suporta riscul valutar pe care si l-a asumat singur.

Ma uit pe datele acumulate in momentele cand creditul a functionat sub forma de bun in Romania si vad ca toti s-au imprumutat, si vecinii nostri, si vest europenii, si americanii.

In timp ce americanii s-au imprumutat 80% ca sa isi cumpere casa si numai 20% pentru consum, vest europenii cam tot asa. Cei din jurul nostru, polonezii spre exemplu, 40% pentru casa, 60% pentru consum.

Ei bine, romanii s-au imprumutat 80% pentru consum, 20% pentru casa. Asta arata ca daca ne-am imprumutat pentru consum, ratele nu sunt foarte mari, iar cei care si-au acoperit cu un credit ipotecar, si-au asumat un risc foarte mare punandu-si la bataie casa pentru un credit de consum.

BNR a cotat joi euro la 4,4435 lei, leul inregistrand o crestere in fata euro cu 0,06%.