VIDEO Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei: Comisia Europeana a facut o cerere de informatii privind neimpozitarea profitului reinvestit / Echipa de investigatie a agentiilor de publicitate recomanda sanctiuni

Comisia Europeana a facut o cerere de informatii privind neimpozitarea profitului reinvestit, a anuntat intr-un interviu pentru HotNews.ro seful Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, adaugind ca din punctul sau de vedere masura nu este discriminatorie. Chiritoiu a mai spus in interviu ca echipa de investigaţie a recomandat sancţiuni in urma investigatiei pe piata agentiilor de publicitate, o decizie finala urmind sa fie anuntata in citeva luni. Chiritoiu a mai anuntat si inceperea unei investigatii sectoriale care va clarifica relatiile dintre principalii actori din telecom, televiziune si distributie.

• Vezi interviul VIDEO complet
  

• Investigatia pentru agentiile de publicitate: recomandarea care pleacă de la echipa de investigaţie e de sancţionare
• Consiliul Concurentei are o investigaţie sectoriala in zona telecom care verifica legătura dintre televiziunea prin cablu, telefonie fixă, telefonie mobilă şi internet
• Comisia Europeana e mai stricta cu stergerea datoriilor Postei Romane dupa esecul privatizarilor Oltchim si CFR Marfa
• Portul Constanta: dacă statul îşi mută activele de la un minister la altul sau de la o autoritate centrală la una locală n-aş vedea o problemă de concurenţă
• Noul contract dintre Loteria Romana si Novomatic pentru jocurile de videoloterie (pacanele): Momentan, dacă ne uităm numai la litera contractului, el pare să fie în parametrii acceptabili.
• Investigatia care implica si firma TelDrum: N-am găsit acolo indicii că s-au înţeles participanţii, ci că n-a procedat corect autoritatea contractantă.
• Un nou mandar la sefia Consiliului Concurentei: dacă există sprijin ca să-mi desfăşor activitatea în condiţii cel puţin la fel de bune ca până acum, aş fi interesat de-un nou mandat
• Despre OUG care inlesneste obtinerea de autorizaţii de construcţie pentru companiile din energie pe terenuri care nu au cadastru făcut: Nu-mi aduc aminte să ne fi fost trimisă la avizare
• Am primit o cerere de informaţii din partea Comisiei privind scutirea de taxare a impozitului reinvestit

• Drepturile de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1

Rep: Prima întrebare e legată de o piaţă care suscită enorm interes, şi anume televizarea meciurilor din fotbalul românesc, suscită un interes enorm în România. Recentele mişcări din această piaţă, preluarea drepturilor pentru Liga I de către o companie, fără licitaţie, v-au atras atenţia? Dacă da, de ce?

Bogdan Chiritoiu: Da. Îmi place mie, nu-mi place, consumăm foarte mult timp cu fotbalul. Şi pe perioada, deci ultimii trei ani, pe care liga a avut un angajament cu noi, a organizat o licitaţie… noi acum evaluăm rezultatele acelor angajamente. Dar şi pentru a urmări ce se întâmplă în momentul de faţă. Am avut discuţii, deci unu – urmărim; doi – am avut discuţii cu cei de la Ligă, ei ne-au spus că vor să vină cu un sistem care va asigura accesul tuturor telespectatorilor români la meciul de fotbal – ceea ce, în principiu, sună bine.

Trebuie să vedem cum se va implementa acest sistem. Noi trebuie să sancţionăm încălcările de lege. Nu e treaba mea să previn. Cât pot, previn. Dar, în ultimă instanţă, jobul meu e să văd dacă s-a încălcat legea, şi, dacă s-a încălcat, să sancţionez. Aşa că, momentan, i-am prevenit pe oameni, ei ştiu că noi suntem atenţi la ce fac, e treaba lor să-şi facă analiza, să respecte legea, noi vom trage concluziile după aceea.

Rep: Deci după ce se vor semna contractele.

Bogdan Chiritoiu: Când vedem exact ce se întâmplă. Pot să spun: dacă se ajunge la un sistem în care consumatorii sunt în beneficiu, deci fără costuri mari, toată lumea are acces, toată lumea poate să vadă meciurile de fotbal, da, ăsta e un final care aş spune că e pozitiv.

• Investigatia pe piata agentiilor de publicitate

Rep: O altă piaţă pe care aveţi o investigaţie acum e cea a agenţiilor de publicitate. Aţi amintit despre ea şi-n discuţia cu cititorii Hotnews. Când va fi luată decizia finală? Când se va încheia această investigaţie?

Bogdan Chiritoiu: În lunile următoare mă aştept să avem rezultatul. A parcurs toate etapele procedurale.

Rep: Se va lăsa cu sancţiuni? Sau vor fi exonerate companiile?

Bogdan Chiritoiu: Când o să avem decizia noastră colectivă – că suntem cinci oameni în momentul de faţă – atâţia suntem – deci cinci suntem în funcţie, să spunem – luăm decizia asta, o să vedem. Raportul, într-adevăr, recomandarea care pleacă de la echipa de investigaţie e de sancţionare.

• Piata media: cablisti, must carry, cross-ownership

Rep: Consiliul Concurentei s-a implicat în ultima vreme, inclusiv cu recomandări transmise către CNA în iarnă, în dezbaterile despre principiul must-carry. Recomandările, însă, au fost trecute cu vederea de CNA, iar Consiliul s-a ales, chiar, cu un proces intentat de Antena Group. Ce faceţi în continuare în această cauză?

Bogdan Chiritoiu: Noi suntem obişnuiţi să ne dea lumea-n judecată în privinţa amenzilor. Să ne conteste în instanţă amenda. Să ne conteste în instanţă recomandările, e rar dacă nu fără precedent. Eu nu-mi aduc aminte de alt caz. Nu, am mai avut un caz în care ne-au contestat… Da, ar fi al doilea caz în care ne contestă recomandările. Dar, procesul ăla merge, asta este.

Momentan recomandările noastre există, sunt în vigoare. Ştiu că CNA-ul e interesat şi el de restructurarea regulii must-carry, nici el nu-i foarte fericit de actualul cadru legal. Sper să se decidă ei să acţioneze şi o să-i sprijinim în demersul acesta şi să găsim împreună suficientă audienţă la factorii politici – asta înseamnă Guvern şi apoi la Parlament – ca să se şi întâmple. Cred că toată lumea e de acord că regula e excesivă în momentul de faţă. Pe de altă parte, orice modificare de regulă dezavantajează pe cineva, şi acei dezavantajaţi ar fi foarte vocali.

Rep: Intentează procese, după cum se vede.

Bogdan Chiritoiu: Sau, în zona asta, în zona mass-media, au şi alte mijloace de manifestare.

Rep: Precum?

Bogdan Chiritoiu: Se pot face emisiuni, se plâng.

Rep: Aţi intrat deja în malaxorul presei?

Bogdan Chiritoiu: Nu, faţă de CNA, pot să spun că presa e mult mai blândă cu noi şi nu suntem în colimatorul presei. Dar, e adevărat că am văzut că recomandarea noastră a creat nişte nemulţumiri.

Rep: Consiliul Concurenţei a fost sesizat de mai mulţi operatori de cablu şi în privinţa retransmisiei postului Digi24. Aparţinând cablistului RDS-RCS, postul a fost declarat liber la retransmisie, adică trebuie preluat, în unele condiţii, şi de către UPC sau Romtelecom, de exemplu. Iar aceste companii reclamă încălcarea principiilor concurenţei. Care e poziţia dumneavoastră?

Bogdan Chiritoiu: Aici, recunosc, Consiliul a fost solomonic. Deci, pe de o parte, noi am spus CNA-ului că nu vedem o problemă în faptul că un cablist are şi un post propriu de ştiri. E dreptul lui, se califică pentru regula must-carry – ok, nu vedem o problemă să fie inclus în sistemul must-carry. Pe de altă parte, e o decizie pentru CNA dacă vrea să-l includă sau nu. Noi, după cum am spus, nu suntem mari fani ai actualului sistem must-carry. Deci poziţia noastră a fost: unu – dacă vreţi să-l includeţi nu e o problemă din punctul de vedere al Consiliului, nu vedem nimic anticoncurenţial în asta. Pe de altă parte, nici nu vom acţiona împotriva CNA-ului în privinţa unei reguli care ni se pare oricum excesivă şi că distorsionează ea, regula în momentul de faţă, distorsionează piaţa.

Rep: Cum comentaţi dumneavoastră, din poziţia pe care o aveţi, cross-ownershipul acesta telecom-media care a dus, iată, şi la situaţia, la cazul Digi24?

Bogdan Chiritoiu: Asta recunosc că nu e ilegal în momentul de faţă.

Rep: De altfel, e o tendinţă peste tot în lume.

Bogdan Chiritoiu: Da. Îmi creează şi mie personal o îngrijorare şi văd că există preocupări în unele state din Uniunea Europeană, văd dezbateri în S.U.A. Ce facem noi – strângem date în momentul de faţă. Deci avem o investigaţie care strânge date, care se uită la ce se întâmplă, sau legătura care există între televiziunea prin cablu, telefonie fixă, telefonie mobilă şi internet. Şi, repet, vrem să înţelegem ce se întâmplă în România în zona asta şi, când vom termina această analiză, vom face recomandări către Guvern.

Rep: E o analiză, nu o investigaţie…

Bogdan Chiritoiu: Da. Ce numim noi investigatie sectoriala. De-asta-i spun analiză. Pentru că nu e vorba de o încălcare de lege, deci nu poate rezulta într-o amendă, dar poate rezulta în deschiderea unei investigaţii sau în recomandări către factorii politici.

Rep: Dacă tot suntem la această piaţă, jurnalistul Robert Turcescu a postat în această lună pe Facebook informaţii, dezminţite ulterior de RCS-RDS, privind o presupusă vânzare a operaţiunilor de cablu tv, de internet şi telefonie ale acestei companii către Vodafone. A primit Consiliul Concurenţei vreo notificare?

Bogdan Chiritoiu: Nu. Consiliul n-are nicio informaţie în sensul ăsta. Am urmărit şi noi ştirea, ni s-a părut foarte interesantă. Nu am, însă, nicio informaţie din piaţă în acest sens.

Rep: Referitor la ceea ce ne-aţi spus. La investigaţia sectorială pe piaţa telecom – e o piaţă mai largă – şi cablu, şi internet şi aşa mai departe – am putea să ne aşteptăm, în mod realist, la investigaţii noi?

Bogdan Chiritoiu: Pot fi. Da. E evoluţie tehnologică, e o evoluţie în piaţă, vrem să înţelegem ce se întâmplă acolo. Sunt omologi ai noştri din alte ţări din UE care au făcut analize de genul ăsta, nu spun că nu poate să rezulte în investigaţii, în special de abuz în poziţie dominantă – la asta s-ar preta, dar, momentan, pur şi simplu vrem să fim la curent cu ce se întâmplă în piaţă.

Rep: Deci, practic, ce există la momentul ăsta în lucru e o analiză de înţelegere a pieţei.

Bogdan Chiritoiu: Da.

Contractele de salubritate

Rep: Sărim la alt subiect, contractele de salubritate. Din câte ştiu, Consiliul Concurenţei a cerut mai demult în instanţă rezilierea contractelor de salubritate din Bucureşti, prelungite în nenumărate rânduri de administraţiile locale şi aţi şi obţinut o sentinţă favorabilă.

Bogdan Chiritoiu: Da, la Curtea de Apel. Dar Înalta Curte ne-a casat-o acum, ne-a trimis înapoi la Curtea de Apel. Deci am reluat procesul de la zero.

Rep: Şi cât va mai dura?

Bogdan Chiritoiu: Procesul a început în 2010, şi-acum suntem în 2014, când Înalta Curte ne-a pus s-o luăm de la capăt, s-ar putea să mai dureze. Nu am o estimare exactă. Nu pot să spun că-i fără precedent, că am mai văzut cazuri în care am avut ping-pong între Înalta Curte şi Curtea de Apel Bucureşti. În acelaşi timp, există şi demersul celălalt: Legea Salubrităţii, care a fost aprobată de Parlament, e acum întoarsă de preşedinte, trebuie să vedem cum iese ea din Parlament. Ea obliga la ţinerea de licitaţii. Deci, până la urmă, noi mergem pe calea judiciară, prin care ne apărăm decizia noastră, dar, în acelaşi timp, avem şi cealaltă cale de intervenţie, care e cea legislativă. Vedem prin care reuşim mai repede.

• Posta Romana

Rep: Mergem acum la Poştă. Poşta Română. Ministerul Comunicaţiilor aştepta luna trecută un aviz pozitiv din partea Comisiei Europene privind conversia în acţiuni a datoriilor de peste 242 de milioane de lei pe care Poşta Română le are la bugetul de stat. Mai ştiţi ceva despre acest aviz şi care a fost poziţia Consiliului în acest caz?

Bogdan Chiritoiu: Noi sprijinim Guvernul în demersurile lui de a pregăti Poşta pentru privatizare, Comisia e, în principiu, favorabilă. Deci Comisiei, dacă vii şi-i spui „Dom’le, trebuie să şterg datoriile, într-un fel sau altul scap de datoriile astea pentru că eu vreau să pregătesc compania s-o privatizez”, în principiu Comisia e deschisă, da. Problema noastră este că ne-a acceptat Comisia argumentul ăsta în cazul Oltchim şi el nu e privatizat nici în ziua de azi, ni l-a acceptat şi-n cazul CFR Marfă, şi iarăşi, nu e privatizat nici în ziua de azi, deci lumea nu prea ne crede când spunem că ştergem datorii ca să privatizăm.

Şi-acum, după experienţele astea negative, Comisia e mai strictă în momentul de faţă. Deci ea ne spune: „introduceţi o clauză de reversibilitate (dacă nu se produce privatizarea în intervalul x, atunci datoria revine la stat)” – deci conversia aceea se anulează. Lucru pe care-l acceptă Guvernul României. Doi – Comisia ar vrea să vadă conversia cât mai aproape de privatizare – deci aici e zona în care nu ne-am înţeles noi, statul român, cu Comisia. Ministerul, proprietarul Poştei spune „eu am nevoie să fac conversia acum, repede, pentru ca să atrag interesul investitorilor”, Comisia spune „când vedem că ai ceva investitori interesaţi, de-abia atunci o să te lăsăm să faci conversia”. Sunt încă discuţii care se poartă la Bruxelles.

• Multiplexurile digitale

Rep: O întrebare foarte bună care a existat şi-n întâlnirea online cu cititorii: vedeţi vreo problemă în legătură cu eventuala adjudecare de către RDS-RCS a tuturor multiplexurilor de televiziune digitală terestră? Cele scoase la licitaţie de către ANCOM? Poate să fie o consolidare a unei poziţii dominante?

Bogdan Chiritoiu: Da, poate fi. Pe scurt, ne-am gândit la aspectul acesta. Dacă vă aduceţi aminte, când a fost vorba despre licitaţia de spectru pe telefonie mobilă, de exemplu, acolo am intervenit, am spus „nu daţi prea mult spectru unui singur operator” ca să fie destulă concurenţă în piaţă. Pe multiplexuri am avut o discuţie cu reglementatorul, dacă are sens să punem ceva restricţii, să spunem „cei care deja au o poziţie puternică pe piaţa media să nu poată să cumpere şi multiplexurile”, dar, până la urmă, opinia lor, pe care ne-am însuşit-o şi noi, a fost că, totuşi, orice excludere a unor jucători îmi reduce concurenţa şi poate să-mi ameninţe viabilitatea proiectului, da? Deci poate nu e destulă concurenţă, nu vor fi destui agenţi economici interesaţi. Şi, viaţa pare să confirme. Că, până la urmă, avem un singur actor care e interesat – un singur actor privat care e interesat de aceste multiplexoare, din ce înţeleg, care e cel pe care riscam să-l excludem dacă am fi mers pe varianta de a pune restricţii. Deci a fost bine, până la urmă, că n-am introdus restricţii.

• Portul Constanta

Rep: Un alt subiect care e fierbinte în momentul ăsta e Portul Constanţa. Se vorbeşte mult despre o eventuală cedare gratuită a unui pachet de acţiuni deţinut de Ministerul Transporturilor către o autoritate locală – Primărie – în principal. Ar încălca legislaţia în materie de concurenţă o asemenea cedare gratuită?

Bogdan Chiritoiu: La prima vedere nu cred; dacă statul îşi mută activele de la un minister la altul sau de la o autoritate centrală la una locală n-aş vedea o problemă de concurenţă. Dar important e cum va funcţiona portul. Noi avem o investigaţie în momentul de faţă privind serviciile de remorcaj în Portul Constanţa.

Rep: Şi ea când va fi finalizată?

Bogdan Chiritoiu: Nu pot să spun. Sper că anul acesta. Ea e în plan pentru anul acesta.

Loteria Romana

Rep: Loteria Română iarăşi e un subiect despre care noi la Hotnews am scris foarte mult la finalul anului trecut – începutul anului acesta. La sfârşitul lui 2013, Loteria a încheiat un contract pe termen lung cu Novomatic pentru păcănelele acelea, cum denumim noi video-jocurile. Consiliul Concurenţei a constatat că vechiul contract, încheiat în aceiaşi termeni, a încălcat legislaţia concurenţei. V-aţi autosesizat pe noul contract?

Bogdan Chiritoiu: Noi, într-adevăr, la sfârşitul anului trecut am dat o amendă Loteriei şi partenerilor ei pentru vechiul contract, care era un contract de lungă durată, exclusiv. Da. Şi am dat câteva milioane de euro amendă, ne-au dat în judecată, o să vedem ce se întâmplă în instanţă. Acum, ce-am apreciat la noul contract şi e menţionat în decizia noastră – pentru că ne-au consultat, ştiind că sunt sub investigaţie, ne-au consultat în privinţa noului contract – el diferă semnificativ de cel vechi prin faptul că nu mai e un contract exclusiv. Deci, chiar dacă e pe durată lungă încheiat, în principiu Loteria e liberă să semneze un contract şi cu alţii. Ceea ce pe vechiul contract nu putea face.

Şi pe vechiul contract am avut dovezi că au fost agenţi economici care au abordat Loteria, Loteria ar fi vrut să facă contract cu ei şi nu i-au lăsat grecii. Pe noul contract, chestia asta nu s-ar mai putea întâmpla. Deci la prima vedere, cel puţin, am spus „noul contract pare să fie ok”. Acum, vedem cum se va derula el. Dacă vom constata că în cursul implementării lui, de fapt, e doar fictivă această non-exclusivitate, că Loteria se va comporta ca şi când ar avea un contract exclusiv, atunci s-ar putea să intervenim. Dar, momentan, dacă ne uităm numai la litera contractului, el pare să fie în parametrii acceptabili.

Rep: Tot la Loterie, a expirat vechiul contract pentru organizarea jocului 6 din 49 şi de atunci, de când a expirat acest contract, au loc prelungiri succesive. Nu a existat o licitaţie încheiată. Şi acel vechi contract are semne de întrebare. Vă autosesizaţi pentru a împiedica încheierea unui contract care să încalce legislaţia? Puteţi să faceţi lucrul acesta? Vă atrage atenţia?

Bogdan Chiritoiu: Evident ne putem autosesiza dacă avem indicii că e ceva în neregulă. Recunosc că noi ştiam de contractul cu video-loteria. De contractul cu 6 din 49 nu ştiu să vă spun nimic. Nu a fost în atenţia noastră, n-am avut o investigaţie pe zona asta.

Rep: N-au fost sesizări la adresa Consiliului?

Bogdan Chiritoiu: Nu, şi nici, la prima vedere, nu văd ce piaţă ar bloca, care ar fi problema acolo, că se prelungeşte fără o nouă licitaţie? Că, în principiu, bun: Loteria are un monopol şi face un contract pentru jocul ăsta, da?

Rep: Nu, modul în care face această licitaţie.

Bogdan Chiritoiu: N-a făcut-o momentan, nu?

Rep: N-a făcut-o. Sau e pe cale să o facă.

Bogdan Chiritoiu: Nu ştiu.

Rep: În tot cazul, e opacitate totală. Noi am încercat, avem nenumărate cereri de informaţii către Loteria Română şi nu există niciun răspuns.

Bogdan Chiritoiu: Ok. Mă interesez. N-am nimic în lucru pe zona asta, n-a fost în radarul nostru, dar ne putem interesa.

• Licitatiile publice

Rep: Licitaţiile publice: spuneaţi în discuţia cu cititorii că aveţi o direcţie specială în cadrul Consiliului Concurenţei. Câte cazuri de trucare ale acestor licitaţii aţi găsit în ultimul an?

Bogdan Chiritoiu: Păi am dat sancţiuni pe Ministerul Apărării anul trecut, am avut mai multe investigaţii deschise pe zona trucării de licitaţii.

Rep: Câte investigaţii sunt deschise în acest moment? Investigaţii în desfăşurare?

Bogdan Chiritoiu: Mă aştept să finalizăm două anul ăsta şi-avem în lucru încă, cred, patru şi vom mai deschide în curând una. Deci cam astea-s cifrele.

Rep: Care sunt cele care se vor termina?

Bogdan Chiritoiu: Avem o presupusă trucare a unei licitaţii privind cornul şi laptele – asta iarăşi o vom termina undeva în următoarele luni – deci undeva până în vară, şi mai este una care e în fază avansată, legată de lucrări de foraje. E un caz important pentru noi din raţiuni procedurale, dar vi-l explic la vremea respectivă.

Rep: Din experienţa pe care o aveţi de-a lungul timpului, care sunt pieţele cele mai predispuse la trucarea licitatiilor?

Bogdan Chiritoiu: Mai bine mă întrebaţi unde dăm amendă şi unde nu, că asta nu pot să vă spun. Unde există predispoziţie? Oriunde ai achiziţie publică e un risc substanţial de ilegalitate. De obicei ai de-a face cu corupţie, dar de multe ori apare şi înţelegerea între firmele participante la licitaţie. Eu vreau să ne concentrăm şi să ne uităm pe ce cheltuieşte statul bani, şi haideţi să ne concentrăm pe acele zone, da? Pentru că acolo impactul economic e mai mare.

Rep: Deci vă duceţi unde sunt banii cei mulţi.

Bogdan Chiritoiu: Da, de-asta suntem atenţi la lucrările din energie, la lucrările de construcţii, la cornul şi laptele.

Rep: La drumuri, la infrastructură.

Bogdan Chiritoiu: Da, astea sunt zonele care sunt investigate.

Rep: La infrastructură a existat o investigaţie pe care aţi încheiat-o cu exonerarea firmei, celebra investigaţie în care era implicată şi TelDrum. Acolo n-aţi găsit indicii.

Bogdan Chiritoiu: La început, TelDrum-ul, datele pe care le-am avut şi tot ce-a zis şi Comisia Europeană până la urmă, problema acolo pare să fie de viciere a procesului de licitaţie. Deci, ceva ce a făcut autoritatea contractantă. Deci n-am găsit acolo indicii că s-au înţeles participanţii, ci că n-a procedat corect autoritatea contractantă. Am mai avut investigaţii în care nu am găsit dovezi de comunicare între firme, şi am hotărât să nu aplicăm sancţiuni. Sunt unele zone de-astea, gri, în care poţi să crezi că e posibil să se fi întâmplat ceva, dar nu ai dovada comunicării între firme. De-asta e important să lucrăm şi cu Parchetul. Noi ce facem? Noi luăm e-mailuri, noi luăm dosare. Dacă oamenii, de exemplu, vorbesc pe telefon, noi n-avem, în momentul de faţă, mijloace să identificăm asta. Parchetul ne poate da interceptări.

Rep: Dar cum se realizează, în momentul ăsta, colaborarea? Parchetul vă sesizează în momentul în care are suspiciuni că se încalcă şi Legea Concurenţei?

Bogdan Chiritoiu: Da, exact. Cazurile de până acum aşa au fost.

Rep: Dar invers faceţi? E o practică în colaborare?

Bogdan Chiritoiu: Legea veche ne obliga pe noi să sesizăm Parchetul dacă găseam…

Rep: Dacă aveaţi indicii.

Bogdan Chiritoiu: Da. Dar indicii, în ce sens: în sensul pe un cartel, pentru că legea spune cartelul îl sancţionăm noi cu amendă pentru firmele participante, dar Parchetul poate sancţiona cu închisoare pe cei care au avut un rol determinant în încheierea cartelului. Ori, până acum doi ani, ideea era da, noi puteam să ne gândim „dom’le, am sancţionat firma Popescu SRL” şi poate că domnul Popescu era cel care a avut un rol determinant, şi-atunci sesizam Parchetul. De-acum doi ani, Parlamentul a exclus sesizarea noastră. Deci deja Parchetul se autosesizează.

Când e un caz de concurenţă, el se uită direct şi vede dacă… şi noi le trimitem rapoartele, şi ei îşi fac dânşii analiza, dacă cred că sunt indicii că-ntr-adevăr o persoană fizică a avut un rol determinant în încălcarea legislaţiei concurenţei. Spre noi, într-adevăr, cazurile vin de la Parchet, pentru că ei, căutând, în general, corupţie, în timp ascultă funcţionarul public, dup-aia probabil c-or asculta şi oameni de afaceri, în orice caz, la un moment dat apar şi elemente care indică faptul că firme participante la licitaţie colaborează. Şi-atunci, indiciile astea ni le trimit nouă.

Rep: Şi câte astfel de comunicări aţi avut? Adică, e o cutumă? Se întâmplă des, se întâmplă rar?

Bogdan Chiritoiu: Nu. E ceva ce e relativ la început. Deci probabil că încă învăţăm să lucrăm unii cu alţii. Şi-avem mereu probleme procedurale. Cum facem ca ce au ei să poată să ne parvină nouă în mod legal. Avem des discuţii cu Parchetul ca să vedem cum asigurăm respectarea regulilor lor, regulilor noastre – deci încă suntem în proces de învăţare. Am avut un caz de la ei, finalizat acum doi ani, şi în momentul de faţă pregătim un nou caz.

Rep: Ne puteţi spune pe ce piaţă?

Bogdan Chiritoiu: Nu pot să vă spun. Nu, nu vreau să spun nimic, dar probabil că în următoarele câteva săptămâni o să deschidem o investigaţie pe baza sesizărilor.

Rep: O sesizare, dar din altă zonă, e cea venită de la Consiliul Investitorilor Români, patronat, condus de Ioan Niculae, care are interese pe piaţa gazelor, care a acuzat Gazprom-ul şi Petrom-ul de abuz de poziţie dominantă pe piaţa gazelor naturale şi a cerut Consiliului Concurenţei să analizeze situaţia. V-a venit o astfel de sesizare?

Bogdan Chiritoiu: Când ar trebui să fie? Când s-a întâmplat asta?

Rep: În urmă cu o lună-două luni, cred.

Bogdan Chiritoiu: Nu ştiu să avem în lucru, la momentul de faţă, aşa ceva. Noi am mai avut discuţii pe piaţa gazelor, am avut în trecut. Dar atât de recent, de-acum o lună-două, nu-mi aduc aminte. Verific şi vă spunem. Nu-mi aduc aminte să am în lucru un dosar de genul ăsta.

• Un nou mandat

Rep: Vi s-a terminat, deja, mandatul, în fruntea Consiliului. Vă doriţi un nou mandat?

Bogdan Chiritoiu: Păi, eu am spus mai demult că dacă cred că există contextul favorabil, deci dacă există sprijin ca să-mi desfăşor activitatea în condiţii cel puţin la fel de bune ca până acum, aş fi interesat de-un nou mandat. Pentru că sunt multe lucruri care nu s-au finalizat. Dar, de ce spun că e important să existe sprijinul ăsta: multe lucruri le faci împreună cu alţii. Le faci cu Parchetul, deci trebuie să existe o deschidere de-acolo, lucrăm cu agenţiile de reglementare, ANCOM, piaţa energiei ne interesează mult, acolo contează ANRE-ul, deci dacă cred că există un context favorabil, aş fi interesat de-un nou mandat. Decizia o să o iau în curând, pentru că termenul de înscriere pentru noi candidaturi e la sfârşitul săptămânii viitoare, deci până atunci va trebui să mă decid şi eu, şi alţii care sunt interesaţi de Consiliul Concurenţei.

Noi avem, în momentul de faţă, cinci locuri vacante şi sunt trei, incluzându-mă şi pe mine, suntem trei colegi cărora ne-a expirat mandatul. Deci va trebui şi eu şi ceilalţi să ne hotărâm dacă am vrea să continuăm. Vedem cine mai… peste o săptămână o să ştim cine mai e interesat, din afara Consiliului existent pentru un loc. Procedura, însă, va fi lungă. E o procedură, deci nu contează numai să vrei tu, da? Trecem printr-un for mai degrabă tehnic, oricum non-politic – Consiliul Consultativ, în care sunt oameni din mediul de afaceri, deci sunt toţi NE-PUBLICI, deci mediul de afaceri, mediul academic, institutul de cercetare.

Şedinţa va fi condusă de fostul ambasador al Uniunii Europene în România Johnathan Scheele – deci el fiind decanul de vârstă al Colegiului Consultativ, el va conduce procedura asta în care dânşii vor face o recomandare către Guvern, sau o recomandare care va trece pe la Guvern, de la Guvern va trece prin Parlament, din Parlament va ajunge la preşedinte. Deci mă aştept ca procedura asta să dureze. Până atunci, noi ne vom continua mandatul, că trebuie instituţia să meargă, dar sunt încrezător că mecanismul ăsta, dacă va fi lăsat să funcţioneze va avea rezultate bune, vom avea nişte oameni care să fie şi bine pregătiţi, şi corecţi şi nişte oameni echilibraţi, rezonabili şi care să poată să se completeze unii pe alţii, să funcţioneze în echipă. Pentru că nu-ţi trebuie numai şapte oameni buni în Consiliu, îţi trebuie nişte oameni care sunt compatibili unii cu alţii, cum spuneam se completează şi pot să funcţioneze împreună.

Rep: Pe parcursul acesta pe care l-aţi descris este esenţial sprijinul din partea majorităţii guvernamentale, da, pentru că trebuie să treceţi de Parlament şi sprijin din partea preşedintelui ca să fiţi acceptat. Aveţi acest sprijin din partea majorităţii guvernamentale şi din partea preşedintelui ţării?

Bogdan Chiritoiu: Nu pot să vă spun acum asta. Dacă mă hotărăsc să candidez, atunci o să aflăm.

Rep: Vă întreb lucrul acesta pentru că au existat voci în piaţă, a fost chiar şi o întrebare în timpul întâlnirii online, alimentată şi de soluţia în dosarul acela al licitaţiilor cu firma TelDrum, şi aceste voci care spuneau că pentru un nou mandat aţi fi făcut un pact de neagresiune, să-i spunem, cu Guvernul. Care Guvern ar avea nevoie de o tăcere din partea Consiliului Concurenţei pe anumite legi. Aţi făcut acest pact?

Bogdan Chiritoiu: Cum să spun… un pact, dacă vreţi, da. L-am făcut demult la Consiliu. Strategia mea şi împărtăşită de ceilalţi colegi, a fost „dom’le, trebuie să arătăm că suntem cât se poate de rezonabili şi de sprijinitori ai Guvernului, suntem iuţi, nu-i întârziem, în acelaşi timp le cerem să respecte regulile de concurenţă europene şi naţionale”. Deci asta a fost abordarea pe care am avut-o cu toate guvernele cu care am lucrat. Am prins, până acum, trei prim-miniştri si un număr imens de miniştri de Finanţe, de Economie, de ce vreţi dumneavoastră. Şi aceasta a fost abordarea constantă. Nu lucrăm în niciun fel diferit cu actualul Guvern sau actualul ministru la nu-ştiu-ce minister decât lucram acum doi ani, acum trei ani cu predecesorii lor. Dar, repet, am încercat întotdeauna să nu facem obstrucţie unde nu e cazul şi să le arătăm oamenilor că le înţelegem preocupările şi că le dăm soluţii.

Adică încercăm să le spunem „ înţelegem ce vreţi voi; nu facem aşa, o facem în felul ăsta”. Cred că asta a fost o abordare de succes, pentru că nici nu ne-am ostilizat Guvernul, am reuşit să-i convingem – nu totdeauna, dar de multe ori – multe acte normative au preluat recomandările noastre. Daca vorbim de contractul-cadru, sint fericit ca de data asta, faţă de anul trecut, am convins Guvernul să nu mai facă nicio discriminare între furnizorii privaţi şi furnizorii publici de servicii de sănătate. Deci, faţă de limita care exista anul trecut, de 5% pentru privat, nu mai mult, anul ăsta a fost scoasă. Şi au acceptat principiul ăsta, că nu pot să spună „statul e bun, privatul e prost”.

Deci nu. Pe scurt: lucrăm, suntem sprijinitori ai Guvernului, încercăm să-i ajutăm, dar îi ajutăm pe-ăştia de-acum cum i-am ajutat şi pe-ăialalţii de dinainte. Nici mai mult, nici mai puţin.

• Despre inlesnirile pentru firmele de petrol si gaze

Rep: Şi, pentru că a venit vorba de Guvern, e o ştire proaspata: ieri a apărut în Monitorul Oficial Ordonanţa de Urgenţă prin care jucătorii din piaţa petrol şi gaze au înlesniri în ceea ce priveşte autorizaţiile de construcţie pe terenuri care nu au cadastru făcut, sau nu sunt înscrise la Cartea Funciară. E o măsură pentru sprijinirea acestui sector de petrol şi gaze, iar preşedintele Traian Băsescu, în această dimineaţă, a acuzat o grabă în promovarea acestui act legislativ, spunând că este, totuşi, un ajutor mult prea mare care ar putea să ducă la nenumărate procese în ceea ce priveşte regimul de proprietate. Din punct de vedere al legilor Concurenţei, vedeţi o problemă cu acest ajutor dat companiilor din petrol şi gaze?

Bogdan Chiritoiu: Nu-mi aduc aminte să ne fi fost trimisă la avizare. Deci, iarăşi, acum, pe loc, nu cred că ne-am pronunţat în privinţa acestei legi. Nu-mi place să mă arunc aşa, când n-au citit funcţionarii noştri şi n-am o hârtie de la ei care analizează.

Rep: De precizat că e apărută aseară în Monitorul Oficial.

Bogdan Chiritoiu: Nu ştiam de ea, dar spun aşa, la prima auzire, dacă nici n-am văzut-o, cât timp nu introduce, nu spune că o firmă de petrol şi gaze e privilegiată faţă de alta, n-aş vedea o problemă de concurenţă. Acum, ce-am înţeles că spune preşedintele, spune „riscăm să creăm o brambureală din punct de vedere al drepturilor de proprietate, nu o să fie foarte clar cine trebuie să primească compensaţia de chirie din partea firmelor petroliere” – lucruri care, foarte bine, pot fi adevărate. Dar, repet, la o primă vedere, cât timp nu e tratată o firmă petrolieră altfel decât alta, n-aş vedea o problemă de concurenţă.

Rep: Nici o concurenţă între sectoare? Pentru că dumneavoastră spuneţi că nu există o problemă de concurenţă în interiorul sectorului petrol şi gaze, ceea ce e evident, dar între sectoare, să spunem, adică dacă vrea şi un retailer să-şi facă un magazin pe un teren care are probleme de întabulare şi-aşa-mai-departe, de ce el să nu-şi poate face magazinul, dar altul poate să-şi facă sonda.

Bogdan Chiritoiu: Asta putem s-o analizăm. Dar probabil că sonda o faci în mijlocul câmpului, magazinul probabil că-l faci într-o localitate. E mai puţin probabil ca acolo unde e Metro sau Careffour-ul interesat să fie foarte neclară proprietatea. Dar ăsta e un argument, într-adevăr. Am putea spune „dom’le, aceeaşi înlesnire daţi-o şi pentru alte industrii. De ce o limitaţi numai la industria petrolieră?” Dacă avem sesizări, dacă sunt oameni care se plâng că sunt defavorizaţi de limitarea asta, da, o să ne uităm la ea.

Rep: Şi aceeaşi problemă a fost ridicată şi în ceea ce priveşte scutirea de taxare a impozitului reinvestit, decisă, tot aşa, de Guvern, şi care ajută, până la urmă, doar companiile care reinvestesc profitul în bunuri, în echipamente.

Bogdan Chiritoiu: Da, mai degrabă în zona de industrie.

Rep: În zona de industrie. Şi sunt exceptate, practic, companiile care investesc în servicii. E acelaşi raţionament aici.

Bogdan Chiritoiu: Da, exact. Comisia ne-a pus întrebări pe zona asta, dar noi am spus: unu: o lege relativ similară a fost în 2010. În 2010 v-am informat în privinţa ei, nu ne-aţi mai cerut date. Deci noi am presupus că sunteţi de acord. Deci dacă-n 2010 n-aţi ţipat, nu văd de ce acum, în 2014, trebuie să ţipaţi. Dar, desigur… vor informaţii, le dăm informaţii.

Rep: Deci există, în momentul acesta, o corespondenţă cu Comisia Europeana?

Bogdan Chiritoiu: Da. Este o cerere de informaţii. Am primit o cerere de informaţii din partea Comisiei. Eu aş argumenta că măsura e generală, deci nu e discriminatorie: orice firmă primeşte o scutire pentru plata impozitului, dacă a folosit profitul pentru a achiziţiona o serie de active. Deci aş argumenta că, din moment ce nu sunt excluse, nu interzicem niciunei firme să beneficieze de măsura asta, e o măsură cu un caracter general. Până la urmă, ar fi mai bine pentru România dacă am spune „nu, poţi să investeşti în orice vrei”? Guvernul a zis „nu, nu te lăsăm să cumperi case, nu te lăsăm să cumperi terenuri”.

Rep: Aici era problema cu abuzurile, da.

Bogdan Chiritoiu: Da. Aş spune că, totuşi, impactul economic e mai bun dacă spunem „cumpără un strung, cumpără un tractor, îl foloseşti pentru activitate productivă”, decât acţionarul îşi cumpără o vilă în Pipera, în parte folosind şi banii care ar trebui să se ducă în impozitul pe profit.

• Piata farma

Rep: Aş încheia cu o ultimă întrebare care vine tot din partea cititorilor – au fost chiar două sau trei – legate de piaţa farma. Există aici o frământare, o preocupare, faţă de preţul medicamentelor. Un cititor vorbea şi despre concentrarea în mâna unui singur acţionar, să spunem, a activităţilor de import, distribuţie şi desfacere, prin farmacii. Vedeţi aici o problemă reală pe piaţa farma?

Bogdan Chiritoiu: Dacă ne uităm la alte ţări din Uniune, încă distribuţia nu e atât de concentrată în România. Aici avem un număr destul de mare de distribuitori. E adevărat, câţiva doar sunt mari, e adevărat că vreo doi au dat faliment, deci vedem un proces de concentrare, dar, aş spune, nu-l văd îngrijorător, dacă ne comparăm cu alte state din Uniune. Lanţurile, noi în general am fost de principiul că dacă vrea un investitor să cumpere mai multe farmacii trebuie să-l lăsăm, adică nu văd niciun motiv concurenţial de a nu… şi nimic legat de beneficiul consumatorului ca să-i interzic crearea lanţurilor de farmacii, faptul că se unesc distribuitori cu farmacii, bun, aia poate să fie o problemă, dacă un distribuitor mare alimentează cu predilecţie farmaciile proprii şi nu altele. Deci, dacă vom avea plângeri pe zona asta ne putem uita. Dar momentan n-am senzaţia că asta e o problemă.

Rep: Până în momentul ăsta nu sunt indicii suficiente?

Bogdan Chiritoiu: Într-adevăr, a fost sesizarea cititorului dumneavoastră care spune „uitaţi-vă pe preţul liber al medicamentelor”, deci cele care se vând fără reţetă. E, într-adevăr, o zonă la care noi nu ne-am uitat până acum. Noi ne uităm, suntem prinşi între veşnicul conflict între producători şi distribuitori, care producători ar vrea să lucreze cu mai puţini distribuitori – zic ei ca să targeteze mai bine unde ajung medicamentele – zic distribuitorii ca să nu-i lase să re-exporte spre ţările unde preţurile sunt mai mari, care sunt în special Scandinavia, Anglia, Germania – bun, şi de-aici şi ordonanţa dată de ministrul Nicolăescu la începutul acestui an, care spune că trebuie să ai minimum trei distribuitori ş.a.m.d. – deci asta e un subiect în care vrând-nevrând suntem prinşi. Doi – ne interesează gradul de penetrare al medicamentelor ieftine în România.

Deci, vrem să înţelegem mai bine de ce şi, dacă sunt încălcări de lege, să le sancţionăm, de ce medicamentele generice, care sunt copii mai ieftine ale unor medicamente care deja-s mai vechi, au ieşit de sub patent, de ce medicamentele astea mai ieftine au cotă de piaţă relativ mai mică în România. Pentru că asta ar fi important pentru bugetul statului, până la urmă, care suportă grosul costului medicamentelor. Deci cam asta e zona în care ne uităm noi, dar am reţinut sugestia cititorului dumneavoastră, o să ne uităm şi la medicamentele fără reţetă.