VIDEO Ce autostradă vor finanța americanii? Lucian Bode, la HotNews LIVE: Am văzut oameni care au tras o linie imaginară de la Constanța la Gdansk / Harta ministrului Transporturilor

Care e de fapt autostrada pe care vor s-o finanțeze americanii? Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, spune că a văzut „oameni care au tras o line imaginară de la Constanța la Gdansk”. În realitate însă toate calculele trebuie puse pe masă. „Propunem să abordăm opțiunea ca această rută să străbată doar state membre ale UE și NATO. E mult mai ușor de realizat și, în perspectiva în care vorbim de România și Bulgaria intrate în spațiul Schengen, acest coridor va fi unul foarte, foarte ușor de accesat”, a spus Bode, la HotNews LIVE.

Ce spune ministrul Transporturile despre proiectele pe feroviar și rutier și rutele propuse de România:

FEROVIAR: Vorbim despre coridorul Constanța-București, finalizat, București-Predeal, finalizat, Predeal-Brașov am reușit să semnăm contractul pentru cei 26 de kilometri realizarea documentației, Brașov-Sighișoara, semnat contract, Sighișoara -Coșlariu, realizat. Și aici avem două ramificații. Coridorul de la Coșlariu până la ieșirea spre Ungaria, până la Curtici, respectiv ceea ce noi ne dorim, să realizăm legătura între Coșlariu și Cluj Napoca și mai departe Cluj-Napoca-Episcopia Bihor pentru că acesta este cel mai scurt traseu posibil.

Foto: Harta coridorului feroviar potențial finanțat de americani:

–

RUTIER:Aceasta este harta care să lege Lituania de Salonic, de Grecia. Cu două ramuri în România – Oradea-Timișoara-Lugoj, iar la Lugoj vorbim de ramura Lugoj-Sibiu-Pitești-București -Constanța, respectiv Lugoj-Calafat. La fel ca și pe feroviar, noi am studiat trasee posibile. Din punctul nostru de vedere, cei aproximativ 2.356 de kilometri pot fi parcurși în 26 de ore, propunem să abordăm opțiunea ca această rută să străbată doar state membre ale UE și NATO. E foarte important, e mult mai ușor de realizat și în perspectiva în care vorbim de România și Bulgaria intrate în spațiul Schengen, acest coridor va fi unul foarte, foarte ușor de accesat.

Ministrul Bode a detaliat că printre ramurile de autostradă care ar putea fi finanțate sau construite cu sprijin american ar fi Arad – Oradea și Lugoj – Calafat.

Foto – Harta traseului rutier:

Foto – Harta traseului rutier – Via Carpatia:

Cele mai importante declarații:

Despre autostrada finanțata de americani: Am salutat declarația ambasadorului american în România. Tot ce am făcut de 1 an de zile încoace, deschiderea față de partenerul nostru strategic au condus la un anunț al ambasadorului Statelor Unite în România.
Care e de fapt stadiul acestui demers, cum contribuie România și ce perspective sunt? Am văzut oameni care s-au poziționat corect și oameni care au tras o linie imaginară de la Constanța la Gdansk prin Ucraina și au zis ăsta e coridorul.
În 2015, o platformă politică a UE, Inițiativa celor trei mări, s-a constituit pe câțiva piloni fundamentali care vizau câteva domenii principale: energie, transporturi și digitalizare. Momentul important a fost cel al summitului de la București, în 2018. Președintele a venit cu trei elemente de noutate. Fiecare stat membru vine cu un potofoliu de proiecte. S-a realizat un fond din care să fie finanțate obiectivele, alături de fonduri europene, guvernamentale, private.
România a propus un portofoliu de proiecte extrem de importante de dezvoltarea infrastructurii de transport: dezvoltarea unei linii astfel încât să aibă un caracter dual, civil și militar. Am văzut o linie imaginară de la Constanța la Gdansk.
Să lămurim ce înseamnă finanțarea. Feroviar: Vorbim despre coridorul Constanța-București, finalizat, București-Predeal, finalizat, Predeal-Brașov am reușit să semnăm contractul pentru cei 26 de kilometri realizarea documentației, Brașov-Sighișoara, semnat contract, Sighișoara -Coșlariu, realizat. Și aici avem două ramificații. Coridorul de la Coșlariu până la ieșirea spre Ungaria, până la Curtici, respectiv ceea ce noi ne dorim, să realizăm legătura între Coșlariu și Cluj Napoca și mai departe Cluj-Napoca-Episcopia Bihor pentru că acesta este cel mai scurt traseu posibil.
Noi avem finanțare europeană 85%, cofinanțare publică 15% și aici ar interveni componenta de parteneriat privat. Noi să venim către parteneri, companii americane, fonduri de investiții americane și să spunem acesta este proiectul nostru, atât contribuim noi din fonduri europene, din cofinanțarea noastră, de atât este nevoie. e nevoie de un consultant care să pună pe masă aceste calcule și să spună: acesta este traseul.
România continuă să-și dezvolte coridorul IV, continuăm Cluj-Episcopia Bihor, în primăvară vom avea acordul de mediu și vom lansa licitația pentru proiectare și execuție.
Această bucată va fi finanțată printr-un împrumut american? Categoric da, dacă acest lucru îl decidem împreună și spunem acesta este coridorul. De la Coșlariu la Cluj Napoca 100 de km, Cluj Napoca -Episcopia Bihor.
În momentul în care vom ajunge la un acord, vom decide cât din aceste coridoare vor fi finanțate din fonduri europene, publice, cât din surse private.
Același lucru pe rutier. Aceasta este harta care să lege Lituania de Salonic, de Grecia. Cu două ramuri în România – Oradea-Timișoara-Lugoj, iar la Lugoj vorbim de ramura Lugoj-Sibiu-Pitești-București -Constanța, respectiv Lugoj-Calafat. La fel ca și pe feroviar, noi am studiat trasee posibile. Din punctul nostru de vedere, cei aproximativ 2356 de kilometri pot fi parcurși în 26 de ore, propunem să abordăm opțiunea ca această rută să străbată doar state membre ale UE. E foarte important, e mult mai ușor de realizat și în perspectiva în care vorbim de România și Bulgaria intrate în spațiul Schengen, acest coridor va fi unul foarte, foarte ușor de accesat.
Să le luăm pe rând. De la Biharia până la Oradea suntem în procedură de licitație, de la Oradea la Arad avem în discuție cu cele două CJ-uri revizuirea documentației și să decidem scoaterea la licitație, execuție și finanțare.
De la varianta Lugoj-Calafat noi suntem cu documentațiile avensate, iar de la Lugoj la Sibiu ne lipsesc 13 km, celebrul tunel al urșilor, ne lipsește Sibiu-Pitești. E în licitație Tigveni-Curtea de Argeș. Am scos la licitație pentru Rm Vâlcea-Tigveni.
Despre autostrăzile în lucru: De la începutul mandatului nu am spus public că vom da în trafic, am spus că preocuparea mea e să asigur toate condițiile antreprenorului să se achite de obligații. Când am venit am găsit 150 de km în lucru. Azi avem ordin de începere pentru încă 115 și până la sfârșitul anului credem că vom da ordin de începere pentru încă pentru 80.
Avem lansate proceduri pentru tronsoanele 3 și 4 Sibiu- Pitești.
Perspectivele pentru 2021 sunt să lucrăm pe 350 de km de autostrăzi, drumuri expres, centuri ocolitoare.

Am dat în trafic cei 21 km de autostradă de pe Lugoj – Deva Lot 2, cu restricții, au rămas doar cele de viteză. Am dat în trafic în acest an încă 25 de km din autostrada Transilvania: lotul Iernut – Chețani, nodul de la Chețani și lotul Biharia Borș.
Până la finalul anului sunt șanse foarte mari ca Sebeș – Turda, lotul 1, cu un stadiu fizic de 95% să fie dat în trafic. Înmi doresc acest lucru.
Varianta Ocolitoare Bacău, are termen de finalizare ianuarie 2022. Vorbim de 31 de km din VO Bacău din care 17 km sunt în regim de autostradă. Acei 17 km au un progres fizic de 85% și mi-aș dori până al sfârșitul anului să fie dat în trafic.
Rășnov – Cristian – 4,3, respectiv 4,7 km, de autostrada și drum național la patru benzi. Are un program fizic de 90% și cu șanse mari să se finalizeze în acest an
Deci sunt câteva sectoare. Vorbim de 18 km pe Sebeș – Turda, de 17 km pe VO Bacău, vorbim de 10 km Râșnov – Cristian. În total 45 de km cu cei 25 dați în trafic, 70 de km. Să nu mai adaug și muzeul de 21 de km preluat (n.r. Lugoj – Deva, lot 2) și pe care i-am deschis.
Vorbim deci de peste 90 de km dați în trafic până la sfârșitul anului, ca și obiectiv al Guvernului Orban, în raport cu 96 de km cât au reușit cei dinaintea noastră să dea în trafic în trei ani de zile.

Despre A10 Sebeș – Turda – Realizator: Despre A10 Sebeș – Turda – R: E un bilanț optimist, nu vă împărtășesc optimismul, dar e îmbucurător că discutăm acum de două tronsoane pe care vrem să le terminăm înaintea termenului, dar să discutăm totuși de două autostrăzi care sunt începute și se lucrează la ele de 5-6 ani. Vorbim de A10 Sebeș – Turda, loturile 1 și 2. Pe lotul 1, întreabă și un cititor, dacă vreți să dați drumul circulației anul acesta pe bretelele scurte de la nodul Sebeș, sau vreți să dați drumul la trafic în totalitate.

Și pe Lotul 1 și pe Lotul 2 e mult de lucru. Noi vrem ca Lotul 1 (n.r. să fie deschis complet), dar pentru asta trebuie să clarificăm un litigiu pe care îl avem cu antreprenorul, dintr-un claim mai vechi. Sper să clarificăm pentru a plăti ce avem de plătit din acel claim. Cu facturile suntem la zi. Ne zic să le virăm banii ca să poată să continue. Ține de CNAIR și sper să se rezolve. Ne dorim să dăm în trafic Lotul 1.
Pe Lotul 2, din păcate, și nu mă feresc să spun că discutăm de compania Aktor din Grecia, nu s-a ținut de cuvânt. Nu numai acolo, și pe inelul A0 al Bucureștiului, pe tronsonul 3 A0 Sud, trebuiau să predea deja proiectul tehnic și le-am aplicat deja o penalitate de 1 milion de lei.
Le transmit și pe această cale să se trezească. Ei au venit în România să muncească, să se achite de obligațiile contractuale.
Aktor este una dintre cele mai importante companii ce activează pe infrastructura de transport, și pe feroviar au contracte importante în România. Dar nu ne permitem să mergem la nesfârșit cu această tergiversare.
Nu am amenințat niciodată pe nimeni, nu am rupt contracte cum făceau alții înaintea mea în fața presei și apoi le adăugau că știau că nu are cum ca un ministru să rezilieze un contract.
Nu vreau să ajungem la rezilierea niciunui contract de dezvoltare a infrastructurii în România, dar nici nu permit unei companii, indiferent cum se numește, să nu se achite de obligațiile contractuale.
Sperăm să vedem cât mai repede cu putință, sigur, nu în acest an din păcate, lotul 2 din A10 Sebeș – Turda cât mai repede finalizat și dat în trafic.

Despre autostrada Transilvania: E un exemplu cum am preluat și unde lăsăm după un an de zile. În 2019 se lucra timid pe 2 tronsoane, azi avem 25 de km dați în trafic, se lucrează pe 100.
Despre Tg Mureș-Brașov: Este unul dintre proiectele despre care premierul mă întreabă de fiecare dată.
Este un proiect parte a autostrăzii Transilvania, pe care guvernul îl susține.
Despre Autostrada Unirii: Sunt probleme pe care noi le discutăm și le depășim. Autoritățile locale sustineau că sunt îngrijorate și cereau devierea traseului. Noi credem că până la jumătatea anului viitor se va finaliza documentația și vom scoate la licitație fie tot tronsonul, fie la capete. Vom decide ce sectoare vom scoate la licitație.
Despre A7: Toate sectoarele dintre Ploiești și Pașcani vor fi scoase la licitație pentru execuție cel mai târziu anul viitor. E posibil să scoatem anul acesta la licitație Ploiești-Buzău.
De la Ploiești până la Siret, propunerea către MFE e să cuprindă tot tronsonul A7 la finanțare prin mecanismul european de reziliență.
Ideal ar fi ca de la Pașcani la Ploiești este autostradă, mi-aș dori ca și până la Siret. Acest lucru va fi stabilit în urma realizării documentației. Așa cum în etapa de SF s-a decis că de la Ploiești la Pașcani trebuie să fie autostradă, așa am convingerea că se va stabili și pentru sectoarele Pașcani – Suceava și Suceava – Siret.
Despre tunelele Lugoj-Deva: Avem niște litigii. Avem 13 km de autostradă nerealizați. Suntem obligați să finalizăm în acest exercițiu financiar. E posibil să ajungem la o înțelegere cu antreprenorul, să plătim în mai multe tranșe acea datorie.

Despre trenul Gara de Nord – Aeroportul Otopeni: Noi am pornit de la ideea de a dezvolta infrastructura feroviară în zona București, de a lega principala poartă aeriană a României de principală gară a țării. Sunt 2 obiective: dublarea liniei pe cei 8km între Mogoșoaia și Balotești, lucrare care se va finaliza în termen la finalul lunii octombrie, și acel racord de 3 km până la Aeroport.

Odată cu finalizarea acestora, dublarea liniei și finalizarea racordului, vorbim de parcurgerea acestui traseu în 15-17 minute. Odată cu noul mers al trenurilor, proprietarul CFR Infrastructură va stabili cu potențialii operatori ritmul sau intervalele de timp în care aceste trenuri pot circula de la Gara de Nord la Otopeni și invers.
*Ministrul a mai precizat că pe noua linie vor circula trenuri ale mai multor operatori, nu numai trenuri ale CFR Călători.*

„Va câștiga cel care va avea cea mai bună ofertă. Eu mi-aș dori să fie cel mai mulțumiți călătorii, indiferent că este CFR sau un operator privat.

R: Nu ați răspuns la o întrebare. Cum vi se pare frecvența de un tren pe oră?

„Mi se pare foarte mare, dacă mă uit ca și călător. E destul de mare intervalul de timp

R: Vine noul mers al trenurilor și vom vedea un tren la fiecare 50 de minute. Și atunci ce veți face?

Va trebui să ne gândim în continuare la modernizarea liniei. Chiar am adresat o întrebare la CFR Infrastructură ce ar însemna să electrificăm această linie? Totuși, am construit o linie nouă neelectrificată.

R: Dar mai trebuie reabilitate niște linii mai jos de Mogoșoaia, să fie dublate, ca trenurile să se poate succeda spre Aeroport. Sunt niște limitări tehnice, nu discutăm de ofertele operatorilor, că e CFR, că e un operator privat.

Asta spun. Cei de la CFR Infrastructură vor stabili variantele de program, vor spune „Acestea sunt limitele în care trebuie să vă încadrați” și operatorii vor accesa sau nu acest program.

R: E păcat pentru că e un proiect care s-a desfășurat destul de rapid, cu succes, cu probleme în justiție. De ce am ajuns acum, după ce e aproape gata, să discutăm de un tren pe oră pentru că nu se poate mai des de atât din cauza infrastructurii în alte puncte, când și acele lucruri puteau fi rezolvate?
Nefăcând obiectul acelui contract nu putem vorbi despre dezvoltarea altor obiective decât dublarea liniei pe cei 8 km și acel racord. Ne dorim să dezvoltăm acest obiectiv. „Beneficiem” de faptul că nu am mai organizat campionatul european de fotbal anul acesta, vom discuta și de o stație nouă în zona patinoarului, împreună cu o parcare. discutăm și de o pasarelă, o platformă care să lege gara de terminal. era anormal să cobori în parcare și să circuli printre mașini. Vrem ca în acest inclusiv această copertină să fie realizată.

R: Concret, puteți să ne garantați că pe 12 decembrie nu vom vedea un nou mers al trenurilor cu un tren pe oră spre Aeroportul Otopeni?

Vă pot garanta ceea ce poate permite normativul tehnic în condițiile date. Vom vedea exact cât și ce interval, ce ritmicitate va avea acest tren de la Otopeni la Gara de Nord.

R: Mai e o problemă, semnalată și de unul dintre cititorii noștri, programul anunțat de la 5.00 și se termină la 23.30, în condițiile în care pe Aeroportul Otopeni, în condiții normale, nu în pandemiei, sunt foarte multe zboruri care pleacă de la 5.30-6.00 sau ajungeau la ora 24.00, când trenul nu ar mai circula.

Toate aceste lucruri sunt chestiuni comerciale care pot fi reglate foarte ușor între deținătorii infrastructurii și operatori.

R: Discuția e importantă pentru că nu vrem să ajungem ca în alte situații să reparăm ceva ce am lansat deja.

Observația este foarte corectă. Cu siguranță voi transmite către CFR Infrastructură această observație de a analiza și corela pe cât posibil mersul de tren cu principalele zboruri, în condiții normale nu în pandemie, care se realizează pe aeroportul Otopeni.

Despre ARF: E o mare problemă aici, și nu doar în zona ARF, sunt mai multe instituții conectate la această licitație. S-a încercat în urmă cu 2 ani autorizarea unui agent economic din afara UE. Nu-mi doresc să nu pierdem bani europeni, să achiziționăm material rulant nou.
Sunt nemulțumit de ce se întâmplă acolo, e o zonă gri acolo. Trebuie să iasă din acea zonă gri care i-a dus în situația în care o procedură de achiziție de trenuri să fie anulată și o procedură este in instanță.

Despre metrou: Ce s-a reușit în 10 luni de mandat, să punem toate forțele în realizarea M5, să ajungem să-l dăm în trafic cu călători, e un lucru extraordinar.
M5 are un proiect de extindere, între Eroilor și Piața Iancului. Aici suntem cu documentația în procedură.
Vrem să finalizăm lucrările la M5 și la suprafață și să achiziționăm și cele 13 trenuri noi.
Acolo procedura s-a deblocat, instanța ne-a dat dreptate. Urmează să semnăm contractul. Primul va fi livrat în 24 de luni. Vom avea 13 trenuri noi cu posibilitatea de extindere a acestui contract.
Este o mare problemă (n.r. lipsa trenurilor). Vedeți că sunt tot felul de defecțiuni, sunt acele trenuri vechi IVA…

R: Dar fără de care nu putem să ne descurcăm deocamdată, cel puțin încă doi ani.

L.B.: Avem 76 de trenuri în operare pe toate rutele din magistralele de metrou.
Ne dorim să intre în linie dreaptă M6 – cu cele 12 stații de la 1 Mai la Stația Tokyo (n.r. după Băneasa). Aici am avut o contestație pe procedură, facem o contestație cu precalificare. Cel care a fost înafara locurilor eligibile a făcut o contestație, dar în final instanța ne-a dat dreptate și continuăm cu această procedură pentru realizarea contractului de structură.
De la stația Tokyo și până la stația Otopeni, la Aeroport, avem (…0 fonduri japoneze. În acest an s-a dat avizul JICA pentru finanțarea acestui lot, 320 de milioane de euro de la buget, respectiv fonduri japoneze. Diferența va fi din fonduri europene până la aproximativ 600 de milioane de euro.
Avem și sprijinul ambasadei japoneze pentru scoaterea la licitație a contractului de structură pentru acest tronson.

R: Concret, unde și când vom vedea primele săpături la o nouă magistrală de metrou?

L.B.: Cel mai probabil vom vedea magistrala M6, fie că vorbim de sectorul 1 (n.r. 1 Mai – Tokyo), fie că vorbim de sectorul 2 (n.r. Tokyo – Aeroport Otopeni). Pe sectorul 2 va trebui să răspundem la câteva [solicitări de] clarificări primite de la ANAP. Până în 2025 ar trebui să fie finalizată. Am văzut termene, 2023, 2024. Nu, analizele noastre arată că în următorii cinci ani de zile am putea vorbi de o legătură între Gara e Nord și Aeroportul Otopeni printr-o linie de metrou.

R: Dar când estimați că vom începe, nu când vom termina? E mai ușor de estimat când începem, decât când vom termina. M5 ne-a demonstrat acest lucru.

L.B.: Avem aceste contestații interminabile și o măsură pe care Guvernul și viitorul legislativ va trebui să o ia este cea legată de Legea achizițiilor publice și de acele instanțe specializate pentru contestații că altfel stăm ani și ani.
Și pe M5, dincolo de lipsa de finanțare, perioada de contestații între cele trei contracte – de structură, de finisaje și de instalații – s-a mers înainte cu structura, s-au contestat finisajele. Aceste contracte trebuie corelate.

……