VIDEO Ce nereguli a descoperit Curtea de Conturi la Ministerul Dezvoltarii: In 2013, ministerul condus de Liviu Dragnea a primit, fara respectarea legii, 150 milioane de lei din Fondul de Rezerva al Guvernului

Curtea de Conturi a descoperit mai multe nereguli petrecute in 2013 la Ministerul Dezvoltarii, fiind incalcate atat prevederile legale privind achizitiile publice, cat si cele privind finantele publice. In cadrul auditului realizat in 2014 pentru anul 2013, s-a constatat ca in cazul Ministerului Dezvoltarii condus de Liviu Dragnea, mijloacele electronice pentru procedurile de achizitii publice directe au fost folosite in proportie de doar 20,4%, fata de un minim de 40% prevazut de legislatie. De asemenea, Ministerul Dezvoltarii a beneficiat, cu incalcarea legislatiei in vigoare, de 150 milioane de lei din fondul de rezerva bugetara. Curtea de Conturi a mai descoperit ca Ministerul Dezvoltarii a finantat proiectarea a 60 de obiective de investitii, insa nu si executia lucrarilor. Astfel, pentru 60 de lucrari de reabilitare a unor drumuri judetene si locale s-au platit in mod inutil 10,2 milioane de lei pentru proiectari.

Fondul de Rezerva, un buget paralel folosit de Ministerul condus de Dragnea

Ministerul Dezvoltarii a fost in 2013 principalul beneficiar al fondului de rezerva al Guvernului. Practic, a beneficiat de aproape 40% din fondul de rezerva, adica 321 milioane de lei, pentru finantarea programului national de dezvoltare locala, a cheltuielilor urgente specifice sezonului rece, precum si pentru plata unor arierate.

Curtea de Conturi a constatat ca Ffundamentarea si solicitarile de sume din Fondul de rezerva bugetara aflat la dispozitia Guvernului s-au facut in unele cazuri cu nerespectarea prevederilor legale Mai precis, bugetul ministerului a fost suplimentat din Fondul de rezerva bugetara aflat la dispozitia Guvernului, cu suma de 150.000 mii lei pentru finantarea Programului National de Dezvoltare Locala (PNDL) in conditiile nerespectarii dispozitiilor art. 30, alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, republicata, care precizeaza ca „alocarea de sume din Fondul de rezerva la dispozitia Guvernului prin bugetele locale se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a transferurilor de la bugetul de stat, catre bugetele locale pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe, dupa caz”.

De asemenea, au fost efectuate plati restante din Fondul de rezerva bugetara, pentru obiective de investitii sau alte activitati, cu incalcarea prevederilor art. 30, alin. (2) din Legea nr. 500/2002, republicata, in care se precizeaza ca „Fondul de rezerva la dispozitia Guvernului se repartizeaza pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar”.

La modul general, echipa de control a Curtii de Conturi a descoperit ca in 2013, Fondul de rezerva aflat la dispozitia Guvernului nu a fost utilizat in scopul pentru care a fost creat, alocarile realizandu-se fara criterii transparente. Acest fond reprezinta de fapt o modalitate de a suplimenta bugetele unor ordonatori de credite fara a fi nevoie de aprobarea Parlamentului, functionand practic ca un buget paralel fara control parlamentar, se arata in sinteza raportului Curtii de Conturi pe 2013.

Plati doar pentru proiectare, nu si pentru executie

Curtea de Conturi a constatgat ca Ministerul Dezvoltarii nu a urmarit eficacitatea alocarii unor fonduri pentru realizarea obiectivelor cuprinse in diverse programe. De exemplu, s-au alocat 10,2 milioane de lei pentru plata unor servicii de proiectare in cazul a 60 de obiective de lucrari de modernizare si reabilitare a drumurilor judetene si de interes local in judetele Buzau si Vracea. Insa, mai departe, nu s-au contractat si lucrarile de executie. Rezprezentantii ministerului au spus ca executia pentru 60 de obiective nu a fost realizata in perioada 2011-2013 din cauza lipsei finantarii.

In anul 2011, prin Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), a fost incheiat contractul de lucrari nr. 365/24.10.2011 intre MDRT (actual MDRAP) in calitate de achizitor, si Asocierea SC VEGA 93 SRL, SC ARCADA COMPANY SA, SC PRIMACONS GROUP SRL si SC AQUAFORM SRL, in calitate de executant, avand ca obiect „Proiectare si executie lucrari de modernizare si reabilitare a drumurilor judetene si de interes local pentru perioada 2011-2013, Judetul Buzau si Judetul Vrancea”. Valoarea totala a contractului este de 630,2 milioane lei inclusiv TVA, din care, costuri de finantare in valoare de 220,5 milioane lei cu TVA, iar termenul de finalizare a fost stabilit in anul 2013.

Contractul a cuprins initial 67 de obiective de investitii (proiectare si executie) pentru un total de 405,8 km din care: judetul Buzau 32 de obiective, respectiv 206,3 km si judetul Vrancea 35 de obiective, respectiv 199,471 km. Pana la finele anului 2013, au fost angajate si efectuate plati in valoare totala de 64,5 milioane lei cu TVA, reprezentand valoarea lucrarilor de proiectare si executie. Din aceasta suma, 52.603 mii lei reprezentau valoarea lucrarilor de executie, efectuate pentru 7 obiective finalizate in judetele Buzau si Vrancea, iar 11,9 milioane lei reprezentauu valoarea serviciilor de proiectare aferente celor 67 de obiective. Insa, 1,8 milioane lei s-au platit pentru efectuarea serviciilor de proiectare pentru cele 7 obiective finalizate, iar 10,2 milioane lei pentru servicii de proiectare aferente unui numar de 60 de obiective pentru care insa nu s-au contractat si lucrarile de executie.

Curtea de Conturi a constatat ca in luna decembrie 2013 s-a alocat de catre Ministerul Dezvoltarii (MDRAP) suma de 944 mii lei pentru decontarea unor lucrari executate/prestate in anii anteriori fara a se verifica prin serviciile de specialitate daca documentele transmise de beneficiari se refera strict la perioadele prevazute in contractele de finantare incheiate pentru realizarea obiectivelor din programul PNDL. La randul lor, beneficiarii sumelor in cadrul PNDL nu au respectat obligatia legala de a asigura necesarul de fonduri de la bugetul de stat in completarea sumelor de la bugetul local, calculand si solicitand sume pentru decontarea de lucrari/servicii executate/prestate si in alte perioade decat in anul curent si in luna precedenta celei in care s-a efectuat solicitarea.

Achizitii publice cu incalcarea legislatiei

Cu ocazia efectuarii misiunii de audit, Curtea de Conturi a intalnit mai multe situatii de incalcare a prevederilor legale in privinta achizitiilor publice. Un exemplu este utilizarea mijloacelor electronice pentru aplicarea procedurilor de atribuire si pentru realizarea achizitiilor directe in procent de numai 20,44% din valoarea totala a achizitiilor publice finalizate, fata de un minim de 40% prevazut la art.66 din HG 167/2010 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica.

De asemenea, a constatat ca a fost depasit termenul legal de 7 zile prevazut la art. 93 din HG nr. 925/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, actualizata, precum si nerespectarea perioadelor de evaluare si de informare a operatorilor economici implicati in procedura de atribuire prevazute la art. 200 si art. 206 din OUG nr. 34/2006. Astfel de situatii s-au intalnit in cazul contractelor de achizitii publice incheiate cu Universitatea Bucuresti (contract incheiat dupa 204 zile de la comunicarea rezultatului procedurii) sau Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” (dupa 218 zile).

Abateri la inregistrarea in contabilitate a datoriei catre clientii bancilor de economisire si creditare in domeniul locativ

Curtea de Conturi a mai descoperit ca in contabilitatea Ministerului Dezvoltarii nu a fost inregistrata datoria catre clientii bancilor de economisire si creditare in domeniul locativ, constand in prime de stat aferente anilor precedenti in cadrul Programului de economisire si creditare in sistem colectiv. Prin acest program, s-a prevazut alocarea anuala de fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul MDRAP, pentru plata primei de stat catre institutiile financiar bancare care incheie contracte de economisire-creditare in sistem colectiv cu persoanele fizice.

MDRAP deruleaza Programul de economisire si creditare in sistem colectiv, prin intermediul caselor de economii pentru domeniul locativ – Raiffeisen Banca pentru Locuinte si BCR Banca pentru Locuinte. La inceputul fiecarui an, cele doua case de economii pentru domeniul locativ transmit MDRAP solicitarea de prima de stat pentru beneficiarii care au incheiat contracte de economisire creditare in anul precedent. MDRAP, dupa verificarea solicitarilor transmise de catre cele doua case de economii pentru domeniul locativ, elaboreaza notele de fundamentare pentru deschiderile de credite bugetare in vederea decontarii si urmareste aprobarea notelor de fundamentare si a incadrarii platilor in bugetul aprobat cu aceasta destinatie in bugetul MDRAP.

La finele exercitiului financiar 2013, in cadrul Programului de economisire si creditare in sistem colectiv reglementat de OUG nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, cu modificarile si completarile ulterioare, MDRAP avea o obligatie de plata in suma totala de 149.199 mii lei fata de clientii celor doua banci, reprezentand prime de stat prin intermediul carora se deruleaza Programul. Aceste sume care provin din neplata de catre MDRAP la termenul prevazut a primelor de stat datorate, aferente depunerilor la sfarsitul exercitiului bugetar 2012, nu au fost inregistrate in contabilitatea ministerului ca datorie/obligatie de plata. Abaterea constatata a fost inlaturata in timpul misiunii de audit financiar impreuna cu MFP care prin OMFP nr. 1191/2014 a aprobat modificarea si completarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice. La art. 2 din OMFP nr. 1191/2014 s-a reglementat modul de inregistrare in evidenta contabila a primelor de stat prin precizarea ca „datoriile provenind din subventii acordate de la buget, nu sunt considerate datorii de natura comerciala”.

A fost constatata neconcordanta posturilor din bilant si a indicatorilor raportati in conturile de executie bugetara cu datele inregistrate in contabilitate. Platile efectuate in anul 2013 in suma de 48,6 milioane lei evidentiate in fisa contului pentru operatii diverse „Disponibil al activitatilor finantate din venituri proprii”, nu corespund cu platile din conturile de executie bugetara inregistrate la capitolul 70.10 „Venituri proprii”, care totalizeaza 48,3 milioane lei. Diferenta de 273 mii lei o reprezinta diverse reintregiri de cont si inregistrari eronate, efectuate pe parcursul exercitiului financiar al anului 2013, necorelate cu situatiile financiare. Aceasta abatere este urmare a nerespectarii Normelor metodologice ale MFP 1917/2005, in care la cap. 2, pct. 2.9.2 se precizeaza „contul de executie bugetara se intocmeste pe baza datelor preluate din rulajele debitoare si creditoare ale conturilor de disponibil, care trebuie sa corespunda cu cele deschise la trezorerie sau la banci, dupa caz”.

Model de finantare incorect

Modelul Contractului de finantare aprobat la nivelul MDRAP nu cuprinde toate elementele obligatorii prevazute de lege, au mai constatat inspectorii Curtii de Conturi.

La nivelul MDRAP, printr-o procedura operationala a fost aprobat un model de contract de finantare care nu cuprinde doua din elementele obligatorii prevazute de alin. (2) al art. 34 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, actualizata, cu modificarile si completarile ulterioare, act normativ prin care se reglementeaza si modul de intocmire a contractelor de finantare. S-a constatat ca la toate contractele de finantare incheiate in anul 2013 lipsesc precizarile obligatorii referitoare la esalonarea multianuala a implementarii si a alocarilor din bugetul de stat, precum si din bugetele pe ani bugetari, pana la finalizarea proiectului, inclusiv punerea in functiune a obiectivelor, dupa caz, in maximum 3 ani de la semnarea contractului. De asemenea, lipsesc precizarile legate de raspunderea in solidar, in cazul prejudiciilor generate de nerespectarea clauzelor contractuale, din motive imputabile partilor.

Concluzia echipei de auditori ai Curtii de Conturi este ca modul de administrare a patrimoniului public si privat al Ministerului Dezvoltarii, precum si executia bugetului de venituri si cheltuieli al acestuia, nu respecta in totalitate principiile legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficientei si eficacitatii, motiv pentru care si-a exprimat o opinie adversa pentru 2013.

www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/flowplayer’; document.write(”); if(typeof flowplayerhtml == ‘undefined’) { document.write(”); } var domain = document.domain; var domain_split = domain.split(‘.’); var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1]; document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/playernew/singleplayer_auto/5faa759907fe2c78311ccb57d2ff2723/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));