VIDEO Colind romanesc la instrumente orientale

Al-ud, saz, bendir – sunt numele unor instrumente folosite pentru redarea muzicii din spatiului oriental. In cadrul unui eveniment desfasurat iarna aceasta la BCU, formatia Anton Pann a folosit aceste instrumente si pentru a interpreta colindul De trei zile tot venimu. Mai asculta in articol melodiile Ploaie de toamna (compozitor Constantin Raileanu, formatia Anton Pann), precum si Pesrev Makam Mohayer (se regaseste atat in colectia lui Dimitrie Cantemir, cat si in colectia lui Ali Ufki).

Citeste si despre cum au imprumutat turcii hora romaneasca.
Despre frumoasele manele ale Romaniei de secol XIX.
Asculta un cantec romanesc revolutionar din secolul XIX.
O mostra de muzica greceasca traditionala de secol XIX.

De trei zile tot venimu (colind)

„De trei zile tot venimu

De trei zile tot venimu

Sara-i bun-a lui Craciun.

N-auzim cocos cantandu

Sara-i bun-a lui Craciun.

Numai oameni veselindu

Sara-i bun-a lui Craciun.

Veselind cu vesel bunu

C-am ajuns acest Craciunu

Sara-i bun-a lui Craciun”.

Anton Pann – Ploaie de toamna (compozitor: Constantin Raileanu)

Melodii interpretate de formatia Anton Pann in Aula BCU, cu ocazia festivalului „5 (arte) in cinci (zile) – ICR la BCU”.

Pesrev Makam Mohayer (din colectiile lui Dimitrie Cantemir si Ali Ufki)

„Deoarece se regaseste si in colectia lui Ali Ufki, cea mai frumoasa parte de la Ali Ufki si cea mai frumoasa parte de la Dimitrie Cantemir au fost preluate si puse impreuna, astfel ca de fapt sunt doua variante ale aceleiasi piese”. (Constantin Raileanu).

Dimitrie Cantemir – Cantemiroglu (fiul lui Cantemir). (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723), domn al Moldovei (martie – aprilie 1693 si 1710 – 1711), autor, carturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, compozitor, om politic si scriitor roman.A fost primul roman ales membru al Academiei din Berlin in 1714.

In opera lui Cantemir, influentata de umanismul Renasterii, s-au oglindit cele mai importante aspecte social-istorice ale Moldovei, de la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea.

Kitab-i-musiki, Cartea muzicii, scrisa in limba turca, este una dintre primele lucrari ale savantului domnitor, conceputa in perioada vietii acestuia din Istanbul. Lucrarea cuprinde un studiu aprofundat al muzicii otomane laice si religioase, savantul punand in discutie importanta muzicii religioase si influentarea acesteia de catre muzica bisericeasca bizantina. Studiul se refera la compozitori otomani, cuprinzand ilustrarea curentelor si tematicilor, exemplificate printr-o redare a notelor si gamelor intr-un sistem de note. Este prima lucrare dedicata muzicii, conceputa intr-un stil savant. Finalul studiului este insotit de o culegere de melodii a diverselor compozitii, precum si un numar de cca 20 de creatii proprii.