VIDEO Conferința PwC România: Noua politică fiscală, la ce să ne așteptăm în 2021? Principalele declarații
Conferința Anuală de Taxe PwC România 2021, ”Viitorul începe azi: De la supraviețuire la reconstrucție. Noua politică fiscală, la ce ne așteptăm?” s-a încheiat. Intră în articol pentru înregistrarea evenimentului și pentru principalele declarații ale vorbitorilor.
Urmăriți conferința aici:
La dezbatere au participat Mirela Călugăreanu, președinte ANAF, Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor fiscale și juridice, Stef van Weeghel Global Tax Policy Leader, Ionuț Simion, Country Managing Partner, Andreea Mitiriță, Partener, Ruxandra Târlescu, Partener, Diana Coroabă, Partener, Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias, Elena Timofte, Director Gen. Adj., Unitatea de Management a Informațiilor, ANAF, Mihaela Drăgulin, Director Gen. Adj., DG Asistență Contribuabili, ANAF, Georgiana Stoian, Director Gen. Adj., DG Reglementare Colectare Creanțe, ANAF, Daniela Teodoru, Director Gen., DG Coordonare Control Fiscal, ANAF, Sia Jiru, Director Gen. Adj., DG Coordonare Control Fiscal, ANAF.
Principalele declarații:
Daniel Anghel: ”În ultimii ani, măsurile fiscale și bugetare au fost prociclice. A fost încurajată creșterea cheltuielilor de consum, au fost reduse taxele, s-au introdus excepții de la plata taxelor pentru unele categorii, fără ca în acest timp să fie îmbunătățită colectarea încasărilor bugetare.
Ca urmare România continuă să aibă unele dintre cele mai mici venituri fiscale din UE, precum și cel mai mare deficit de încasare a TVA”.
”Pe măsură ce revenim la normalitate, guvernele trebuie să investească în continuare pentru a grăbi recuperarea post pandemie. Mai mult, în timp ce cheltuielile publice cresc accelerat, veniturile bugetare scad în toate statele. Deși creșterea datoriei publice este opțiunea pe termen scurt, fiscalitatea este esențială în reconstrucția pe termen lung. ”
”Redresarea încasărilor bugetare se poate face prin două direcții: îmbunătățirea colectării taxelor existente și/sau majorarea taxelor, contribuțiilor. În cazul României este evident că poate fi îmbunătățită colectarea, soluția este întărirea administrației fiscale prin implementare de sisteme IT, pregătirea personalului, procese de reformă coordonate. Majorarea taxelor, așa cum știm, se poate face rapid prin legislație, însă nu credem că ar avea efectul scontat, ci din contră ar împovăra suplimentar mediul de afaceri și ar frâna revenirea economică”.
Stef van Weeghel, Global Tax Policy Leader PwC: ”Creșterile de taxe aduc riscuri mari privind creșterea economică sau a competitivității statelor. La nivelul Uniunii Europene există Green Deal și sunt semnale că vom asista la inițiative de taxare mai mare a emisiilor de carbon. Trebuie văzut cum va fi distribuit efectul acesteia, dacă povara acesteia va fi suportată direct de către consumatori și dacă vor exista soluții de compensare pentru acestea. O altă discuție este proiectul OECD privind taxa digitală, este important să se ajungă la un consens. Cele 100 de miliarde de euro estimate din această taxă sunt o picătură într-un ocean, comparativ cu pachetul de măsuri anunțat de SUA spre exemplu, de 1,9 trilioane dolari”.
Ionuț Simion: ”Atingerea echilibrului bugetar in 2021 este o sarcină foarte dificilă pentru că este nevoie de bani la bugetul de stat pentru a asigura resusrsele necesare recuperării, redrresării și relansării economice, dar și finanțării unor domenii importante: educație, sănătate, cercetare și inovare”.
”Realizarea investițiilor care să asigure creșterea economică este un deziderat care în ultimii ani nu a fost dus la îndeplinire, adică am promis multe și am cheltuit mai puțin pentru investiții și mai mult petru anvelopa socială”
”Multe state au în vedere creșterea taxelor, dar se va întâmpla abia din 2022. O modificare a sistemului de taxe, dincolo de crearea unor dezechilibre competitive în țările din zona noastră, atrage după sine un impact direct asupra posibilității de redresare economică și relansare a companiilor. Prim-ministrul Cîțu a dat asigurări că în România taxele și impozite nu vor crește în acest an”.
”În efortul de creștere a gradului de colectare a taxelor, România are două premise: recuperarea decalajului față de media UE în ceea ce privește încasarea TVA și digitalizarea ANAF”.
Mirela Călugăreanu: ”Reformarea ANAF prin digitalizare este esențială, dar în același timp avem nevoi de un management corespunzător al resurselor umane, care să vizeze două componente: dezvoltarea competențelor și întinerirea agenției și atragerea de angajați tineri. ANAF are 22.000 de angajați și 2.600 de posturi vacante, dar anii care vin ne vor crea din această perspectivă o reală problemă pentru că în circa 3-5 ani peste 3.000 de persoane se vor pensiona și estimăm că la un moment dat vom ajunge la un gol de 6.000 de angajați. Procesul de digitalizare ne va aduce în situația de a nu mai avea nevoie de aceste posturi vacante la această dimensiune, dar totuși avem nevoie de oameni noi și tineri”.
”Avem nevoie de recrutare externă, avem nevoie de expertiză în domeniul IT, statistică, specialiști în econometrie, analiza datelor. Am dezvoltat proceduri de recrutare internă, dar sunt anumite domenii în care nu ne-am putut ajuta din interior”.
”Informatizarea ANAF reprezintă o problemă istorică și sistemică. Pierderile noastre sunt de multă vreme și constante ca efecte relativ la veniturile colectate. Strategia noastră de digitalizare este dezvoltată proiect cu proiect. Implementarea SAF-T a început și am avut prima rundă de consultări în luna februarie atît cu mediul de afaceri, cât și cu dezvoltatorii de soft. SAF-T este unul din cele șapte proiecte în curs de implementare pentru acest an”.
”Vrem ca acest sistem să fie finalizat la finele lunii iulie, să începem un pilot test pe marii contribuabili, prin înrolarea prin voluntariat. Din 1 ianuarie 2022 vrem ca el să devină obligatoriu pentru marii contribuabili și desigur vizăm și celelalte categorii de contribuabili, însă adaptarea sistemelor informatice necesită un timp, vedem o etapizare a implementării SAF-T în România”.
”Casele de marcat, factura electronică, trafic control, toate cele trei proiecte avansează și se depun eforturi pentru dezvoltarea sistemelor informatice. La case de marcat, se evaluează cele două produse informatice pentru interconectarea caselor de marcat și trebuie să decidem soluția. În primul semestru vor fi interconectate casele de marcat. Factura electronică este o’prioritate pentru acest an, iar pentru trafic control implementarea este gandită pentru acest an, dar termenul de finalizare este martie 2022”.
”Vrem ca numărul de verificari prin desk audit să ajungă la 30% din totalul controalelor realizate de ANAF în acest an”.
”Am avut încasări bune în decembrie și ianuarie. Până la 31 martie când avem eșalonare simplificată, avem rambursare cu control ulterior, avem anularea obligatiilor fiscale accesorii, este timp pentru cei care au facut greseli să vina cu declaratii rectificative pentru a-si plati datoriile.”
Elena Timofte: ”La SAF-T, vom urmări arhitectura OCDE 2.0 și va cuprinde datele din registrul jurnal: creanțele de încasat, datorii, mijloace fixe și inventar. Scopul final va fi de simplificare și reducere a unor declarații, TVA și impozit pe profit„.
Sia Jiru:”În 2021 vor fi continuate controalele în domeniul comerțului electronic, iar în cazurile de risc fiscal ridicat în cadrul altor controale și cazuri de evaziune fiscală vor fi extinse acțiunile de control și către beneficiarii direcți ai companiilor”.
Georgiana Stoian: ”Cea mai solicitată facilitate a fost eșalonarea la plată în formă simplificată, am ajuns la peste 40.000 de contribuabili care au depus cereri. Ne gândim ca acest mecanism nou de eșalonare simplificată să fie preluat în prevederile Codului de procedură fiscală.”