VIDEO Cum arată primele trenuri de mare viteză care ajung în Hong Kong și de ce sunt atât de controversate

De duminică trenurile de mare viteză ajung și în Hong Kong, teritoriu care va fi legat direct de 44 de orașe mari din China, țară a cărei rețea feroviară de mare viteză a depășit 25.000 km. Trenul Hong Kong – Shenzen – Canton a stârnit uriașe controverse, fiindcă într-o parte din super-gara din Hong Kong se va aplica legea mai dură de pe continent și mulți spun că este o încălcare a suveranității teritoriului Hong Kong care are statut special, justiție independentă și o bună parte dintre instituții sunt inspirate din cele britanice.

Teritoriul Hong Kong are doar 1.000 kmp, dar o populație de 7,5 milioane de oameni, fiind unul dinre cele mai aglomerate locuri din lume și printre orașele cu cele mai scumpe locuințe și cele mai mari chirii.

Orașul este celebru pentru mâncarea de o uimitoare diversitate, pentru festivaluri și pentru zgârie-nori, dar sosirea trenurilor chineze de mare viteză scoate la iveală probleme politice care nu au rezolvare clară.

În 2010 au început lucrările la linia de mare viteză Guangzhou (Canton) – Shenzen – Hong Kong și acestea au costat peste 10 miliarde de dolari, cu 30% mai mult decât se calculase inițial. Și durata lucrărilor a fost cu trei ani mai mare.

Cei aproape 170 km sunt parcurși în 47 de minute de cele mai rapide trenuri, primele urmând să circule din 23 septembrie. Biletele costă între 16 și 67 de dolari. Vor exista peste 30 de trenuri pe sens în fiecare zi, dar vor circula și trenurile convenționale, care fac două ore și la care prețurile sunt între 15 și 34 de dolari.

Hong Kong va fi acum legat de 44 de orașe din toată China prin uriașa rețea de mare viteză și companiile aeriene au acum un concurent redutabil. Din Hong Kong la Beijing trenurile vor face sub nouă ore, iar biletele costă de la 175 de dolari, de trei ori mai ieftin decât un bilet standard de avion. Pe distanțe mai mici de 800-1.000 km trenurile devin mai avantajoase decât avioanele, mai ales că gările sunt aproape de oraș și scanarea bagajelor și verificarea actelor durează mai puțin la gară, decât la aeroport.

Pe secțiunea de 26 km din Hong Kong viteza maximă este de 200 km/h, în timp ce în China este de 300 km/h.

Noua gar[ din Hong Kong

În Hong Kong a fost construită o nouă gară, ultra-modernă, care însă este în centrul controversei, fiindcă o parte din această stație se află sub jurisdicția Chinei continentale și cei care încalcă legile în acea zonă vor fi pedepsiți conform regulilor Chinei continentale, net mai dure decât cele din Hong Kong.

Practic, din 4 septembrie o parte din gara deschisă în districtul West Kowloon din Hong Kong este teritoriu chinez, autoritățile explicând faptul că va fi mai rapid pentru pasageri să treacă de vamă și de controlul documentelor de identitate într-un singur loc.

Însă statutul teritoriului Hong Kong în raport cu China este un subiect fantastic de sensibil.

Mulți au văzut în această zonă chineză a gării o încălcare a suveranității Hong Kong-ului care a fost acum 21 de ani retrocedat statului chinez de către britanici. Însă este o regiune administrativă specială gestionată sub formula ”o țară, două sisteme”. Hong Kong are propria constituție, propriul parlament, propria monedă, sistem judiciar inspirat de cel britanic și sistem democratic, diferență mare față de sistemul din China continentală.

Înțelegerea dintre cele două părți a fost criticată și fiindcă în zona chineză a gării vor sta mulți oficiali din China continentală, 700-800 după estimările presei. Simbolic este un fel de mini-ocupație.

Activiștii care susțin statutul actual al Hong Kong-ului se tem că este un precedent grav și că este o cedare în fața Chinei continentale care vrea ca Hong Kong să aibă cât mai puțină independență. Aranjamentul este considerat ca fiind ilegal și neconstituțional de către cei care se opun.

Hong Kong a fost colonie britanică între 1842 și 1898, iar din 1898 a fost cedat Regatului Unit pe o perioadă de 99 de ani. În 1997 a fost retrocedat Chinei care s-a angajat să permită un grad ridicat de autonomie și să păstreze timp de 50 de ani actualul sistem economic și politic.

În ultimii ani au fost proteste în Hong Kong și mulți se tem că puternicul stat condus de Xi Jinping își pierde rădarea și forțează schimbări în sistemul democratic din Hong Komg. În iunie 2017 președintele Xi a vizitat HK pentru instalarea noului guvernator Carrie Lam și a avertizat împotriva oricăror încercări de a submina influența Chinei asupra acestei regiuni administrative speciale.

Surse; Le Monde, Reuters, Bloomberg, Xinhua