VIDEO Cum se canta in Bucovina la 1890

Afla cum se canta in Bucovina la 1890 si asculta o mostra muzicala despre cat de orgoliosi sunt moldovenii: „E aici unu de nici Dumnezeu nu e ca el”. Melodiile au fost interpretate de Tudor Gheorghe si de taraful sau in cadrul spectacolului „Rapsod si lautar”. Dedicat muzicii traditionale romanesti autentice, spectacolul a avut loc in Capitala de doua ori anul acesta, la TNB si la Sala Palatului.

Citeste si Doinele oltenilor si un cantec din zona celor mai muzicali romani.
Citeste si Cea frumoasa doina a romanului: doina banatenilor.
Citeste si Muzica din perioada in care Transilvania era sub ocupatie austro-ungara.
Citeste si Muzica taranului roman, cantata din ce a dat Dumnezeu pe camp.

Tudor Gheorghe: „Intram in Bucovina. Am facut un spectacol care se chema „La margine de imperii”, cu muzica Bucovinei din perioada 1890-1914. Am facut acest spectacol si l-am facut la Suceava. Am primit niste scrisori ingrozitoare in care eram injurat. „Du-ti, bai, vezi-ti tu di tigania ta de acolo, din sud. Habar n-ai tu, ba, de muzica Bucovinei”. La inceput m-am enervat ca vorbeau urat. Dar dup-aia am inteles. N-aveau de unde sa stie. Eu veneam, ca nebunu’, cu muzica de la 1890, iar ei ramasesera in Cantarea Romaniei, cu „buna seara, oameni dragi, de-aici din tara de fagi”… Le-am cantat astea, dar ei n-aveau de unde sa le stie.

Ministerul Culturii – destepti nemtii – au trimis, de la Viena, trei nemti de-ai lor, sa culeaga ce e mai frumos prin imperiu, ca sa arate ce fantezie creatoare stapanesc ei. Si au trimis aici in Bucovina si au cules serios, nemteste. Si au scris: „Auzit in ziua de…, in locul cutare, de la cutare, de profesie…” Un prieten mi-a dat cartea si zice „Vrea fiica-mea sa faca curat, nu are unde sa puna DVD-urile, iti dau tie cartea”. Cartea a fost premiata de Academia din Frankfurt si tiparita la Viena, in 1938. Daca nu citeam acolo… „Profira, taranca”… e muzica preclasica ce canta ea aici. Ce am avut noi si nu stim ca avem…”

Bate vantu-ncetisor

„Mult mi-e somn, nu pot dormi

Mult mi-e dor, nu pot veni

Numai mandra nu mai vine

Ca nu-i mai e dor de mine

Cui i-e somn poate dormi

Cui i-e dor poate veni

Numai mandra mea nu vine

Ca nu-i mai e dor de mine

Bate vantu-ncetisor

Dupa mandra mor de dor

Bate vantu frunza-ncet

Vino, mandro, ca te-astept”

Foaie verde usturoi

„Foaie verde usturoi

Neica, de ti-i dor de noi

Muta-ti casa langa noi

C-are taica șase boi

Și din șase vinde doi

Doi îi vinde, doi oprește

Doi imi dă mie de zestre

Asta seara, pe racoare

Frumos cant-o fata mare

Cu glas de privighetoare

Vasilica buze-moi

Muta-ti casa langa noi

Nu cata ca e gunoi

Gunoiul l-am putrezit

Busuioc a rasarit

Si la mijloc de busuioc

Ti-o fi dragostea cu foc

Mandrulita, ochii tai

Mi-as da viata pentru ei

Mandrulita, gura ta

Mi-a da lumea pentru ea”

„Nu stiam ce sa cant din Moldova… Nu mergea sa cant „Trandafir de la Moldova”. Nu mi-e rusine sa spun cand nu cunosc ceva. L-am sunat pe un prieten din Botosani. Mi-a trimis vreo cinci cantece. Am ales unul. N-am crezut ca moldovenii astia sunt asa de orgoliosi. Ce oltean, ce banatean? E aici unu de nici Dumnezeu nu e ca el: de fapt, „marlanie” in ultima instanta, daca stau sa ma gandesc cum se lauda el. Ce imagine are el despre el insusi!”

„De la Iasi in jos, muzica populara a Moldovei nu m-a mai interesat prea tare. Am fost la Galati. Ei se cred moldoveni. Le-am spus: „Bai, nu va mai credeti moldoveni!” Soacra-mea, nascuta la Corabia, zice ca nu este olteanca, ci „dunareanca”. Asa le-am spus si galatenilor: „zeceti, ba, ca sunteti dunareni, ca suna si mai frumos”. Moldovenii sunt acolo, sus”.

Sapte mori sunt pe parau

„Sapte mori sunt pe parau

Eu eram acela, eu

La toate macinam eu

Eu eram acela, eu

O moara la Fagadau

Si-acolo macinam eu

O moara la Fagadau

Si-acolo macinam eu

La morisca cea din gios

Eu eram acel frumos

Ma suii sa torn in cos