VIDEO Cum va arăta medicina în 2030? De la AI la tratamente personalizate: ce au discutat medicii la Conferința Națională MedLife

Cu siguranță te-ai întrebat, măcar o dată, încotro se îndreaptă medicina și cum va arăta o vizită la medic peste câțiva ani. Va putea, oare, inteligența artificială să identifice mai repede bolile, iar testele genetice să ne arate ce afecțiuni riscăm să dezvoltăm, înainte de apariția primelor simptome? Sunt doar câteva dintre întrebările la care au încercat să răspundă medicii și specialiștii reuniți la cea de-a VII-a ediție a Conferinței Naționale MedLife. Timp de două zile, peste 500 de participanți din România și din străinătate au discutat despre medicina anului 2030, despre tehnologiile care încep deja să schimbe modul în care sunt diagnosticate și tratate bolile, dar și despre un lucru pe care inovația nu ar trebui să îl înlocuiască: relația dintre medic și pacient.

Conferința Națională MedLife, desfășurată în perioada 30 – 31 octombrie, la București, a avut anul acesta tema „Tehnologie, inovație și experiență interumană în medicina anului 2030”. Evenimentul a reunit medici și specialiști din peste 20 de domenii medicale și a inclus trei sesiuni plenare și 13 ateliere de lucru, în cadrul cărora au fost prezentate tehnologii medicale, cazuri clinice și noi abordări în prevenția și tratarea bolilor.

Discuțiile au pornit de la o realitate tot mai prezentă în sistemele medicale: pacienții au acces la mai multe informații despre propria sănătate, folosesc aplicații și dispozitive inteligente, iar inteligența artificială începe să fie utilizată în tot mai multe domenii ale medicinei. În același timp, specialiștii au atras atenția că accesul la tehnologie nu este suficient. Informațiile trebuie interpretate corect, iar deciziile medicale trebuie să țină cont de istoricul, riscurile și nevoile fiecărui pacient.

Inteligența artificială în medicină: ce rol va avea medicul?

Una dintre temele centrale ale conferinței a fost rolul inteligenței artificiale în medicina următorilor ani. De la interpretarea investigațiilor imagistice până la analiza unor volume mari de date medicale, tehnologia promite să devină un instrument tot mai important în activitatea medicilor. Invitatul special al conferinței, dr. Bertalan Meskó, directorul The Medical Futurist Institute și expert în transformarea digitală a sănătății, a prezentat principalele tendințe globale și modul în care acestea ar putea schimba relația dintre pacient și sistemul medical.

Despre această transformare a vorbit și Mihai Marcu, președinte și CEO al Grupului MedLife, care a subliniat că inteligența artificială nu trebuie privită ca un înlocuitor al medicului, ci ca un instrument care îi poate îmbunătăți activitatea.

„Întotdeauna AI plus un medic va fi mai bun decât AI. (…) Cred că, într-un orizont de zece ani, medicul, cu toate instrumentele științifice și tehnologiile bazate pe inteligență artificială pe care le va avea la dispoziție, va fi cu siguranță superior”, a transmis Mihai Marcu în intervenția sa, insistând asupra importanței pregătirii medicilor pentru utilizarea noilor tehnologii. Potrivit acestuia, schimbările vor fi vizibile în special în imagistică, unde programele bazate pe inteligență artificială vor putea sprijini interpretarea investigațiilor și identificarea unor modificări care necesită atenția specialistului.

În chirurgie, însă, intervenția umană rămâne esențială. Chiar dacă sistemele robotice sunt deja utilizate pentru operații complexe, acestea funcționează sub controlul chirurgului. Mihai Marcu a vorbit și despre investițiile MedLife în echipamente medicale, robotică și genetică, domenii pe care grupul le consideră importante pentru dezvoltarea sa în următorii ani. 

Cum pot medicii să identifice riscurile înainte de apariția simptomelor

O altă direcție importantă discutată în cadrul conferinței a fost trecerea de la medicina reactivă, în care pacientul ajunge la medic după apariția simptomelor, la o medicină preventivă și personalizată.

Această schimbare presupune utilizarea informațiilor genetice, a analizelor medicale, a istoricului familial și a datelor despre stilul de viață pentru identificarea unor riscuri individuale.

În cadrul unei sesiuni dedicate medicinei personalizate, dr. Robert Beke, directorul Diviziei de Laboratoare MedLife Grup, a atras atenția asupra importanței prevenției, într-o țară în care mortalitatea din cauze care ar putea fi prevenite rămâne o problemă majoră. Un exemplu este utilizarea testelor genetice pentru evaluarea predispoziției la anumite afecțiuni.

MedLife a dezvoltat programul Longevity 100+, bazat pe secvențiere genetică, prin care pot fi evaluate predispoziții asociate cu 75 de afecțiuni medicale și aproximativ 25 de trăsături biologice. Testul nu stabilește un diagnostic, ci oferă informații despre riscurile genetice, care trebuie interpretate în contextul clinic al pacientului.

„Dacă acum câțiva ani priveam cu interes către alte țări, unde pacienții își făceau teste genetice pentru a afla la ce riscuri sunt predispuși, de aproape doi ani facem acest lucru și în România. Secvențiem întregul genom uman, iar această tehnologie ne-a permis să lansăm programul Longevity 100+. (…) Nu este un test de diagnostic, ci unul de screening. În medicina preventivă personalizată, primul pas este să cunoaștem riscurile la care suntem predispuși genetic, astfel încât să putem interveni din timp prin alimentație, somn și activitate fizică”, a menționat dr. Robert Beke, directorul Diviziei de Laboratoare MedLife Grup.

Un alt instrument prezentat a fost testul de microbiom intestinal, care analizează microorganismele din intestin și poate contribui la personalizarea recomandărilor privind alimentația și stilul de viață. Dr. Andreea Nițescu, dietetician și biolog molecular, a explicat că cercetările din ultimii ani au adus tot mai multe informații despre legătura dintre microbiom și anumite afecțiuni, inclusiv boli autoimune, metabolice și oncologice.

„Pe lângă testul Longevity 100+, am lansat recent un alt instrument important pentru medicina preventivă: testul de microbiom intestinal. Spre deosebire de primul, care se face o singură dată în viață, acesta este un test dinamic, realizat prin secvențiere metagenomică. Ne permite să evaluăm microbiota intestinală și, în funcție de rezultatele obținute, să recomandăm intervenții personalizate în alimentație și alte măsuri pentru îmbunătățirea sănătății”, a adăugat dr. Robert Beke.

Despre importanța acestor informații a vorbit și dr. Lăcrămioara Petrescu, medic cardiolog, care a explicat că scorurile de risc poligenic pot completa instrumentele clasice de evaluare a riscului cardiovascular. În prezent, medicii folosesc indicatori precum tensiunea arterială, colesterolul, vârsta sau fumatul pentru a estima probabilitatea apariției unor boli cardiovasculare. Informațiile genetice pot adăuga o nouă perspectivă, fără să înlocuiască evaluarea medicală obișnuită.

Toate informațiile despre sănătate, într-un singur loc

O altă direcție discutată a fost digitalizarea și centralizarea informațiilor medicale. Marina Udroiu, Innovation & Research Lead MedLife Grup, a prezentat iMed, o interfață disponibilă în aplicația MedLife, care reunește date din analize, informații genetice, simptome, istoric familial și indicatori biometrici proveniți de la dispozitive inteligente. Integrarea datelor imagistice se află, de asemenea, printre direcțiile de dezvoltare prezentate.

Reprezentanții MedLife au subliniat că platforma are un rol educațional. Aceasta nu înlocuiește medicul, nu stabilește diagnostice și nu prescrie tratamente, ci urmărește să îi ajute pe pacienți să își înțeleagă mai bine datele medicale și evoluția stării de sănătate.

De la roboți chirurgicali la imagistică avansată

Participanții la Conferința Națională MedLife au avut ocazia să descopere și să interacționeze direct cu o serie de tehnologii și echipamente medicale prezentate în zona expozițională a evenimentului.

Printre acestea s-au numărat sistemul Da Vinci 5, cea mai nouă generație a platformei de chirurgie asistată robotic, și bkFusion, o soluție care combină imaginile RMN cu cele ecografice pentru ghidarea biopsiei de prostată.

Au fost prezentate și platforma Philips Cardiovascular Workspace, destinată integrării datelor și imaginilor cardiovasculare, o soluție Huawei de diagnostic asistat de inteligență artificială pentru nodulii tiroidieni, precum și echipamente Samsung, printre care ecograful HERA Z20 și macheta sistemului mobil de tomografie computerizată OmniTom PCD.

Dincolo de prezentarea echipamentelor, zona expozițională a oferit participanților posibilitatea de a vedea cum ar putea fi integrate aceste soluții în practica medicală și în ce măsură pot contribui la creșterea preciziei diagnosticului și tratamentului. În paralel, cele 13 ateliere de lucru au abordat subiecte din chirurgie robotică, oncologie, neurochirurgie, cardiologie, pediatrie, obstetrică-ginecologie și alte specialități, punând accent pe colaborarea dintre medici și pe tratarea pacientului dintr-o perspectivă multidisciplinară.

Pacientul anului 2030: mai informat, mai preocupat de prevenție și de calitatea vieții

O parte importantă a conferinței a fost dedicată schimbărilor care se observă deja în comportamentul pacienților. Dacă în trecut vizita la medic era asociată în principal cu apariția unei probleme de sănătate, tot mai multe discuții din medicina actuală se concentrează asupra prevenției, longevității și menținerii calității vieții.

În cadrul sesiunii „Pacientul 2030”, specialiști din genetică, dermatologie, nutriție, psihiatrie și stomatologie au discutat despre necesitatea unei abordări integrate a sănătății.

Ideea centrală a fost că medicina preventivă nu poate funcționa eficient dacă fiecare specialitate privește pacientul separat.

Alimentația, somnul, activitatea fizică, sănătatea mintală, predispozițiile genetice și istoricul medical sunt elemente care trebuie analizate împreună. Această abordare presupune și o schimbare a relației dintre medic și pacient. Pacientul devine mai implicat în deciziile legate de propria sănătate, iar medicul are rolul de a interpreta informațiile și de a-l ajuta să facă alegeri fundamentate medical.

Ce nu ar trebui să se schimbe în medicina viitorului

Deși tehnologia a dominat o mare parte dintre discuțiile conferinței, una dintre concluziile importante ale evenimentului a fost că medicina anului 2030 nu poate fi definită exclusiv prin roboți, algoritmi sau teste genetice. Cea de-a treia sesiune plenară, dedicată dimensiunii umane a medicinei în era inteligenței artificiale, a adus în prim-plan rolul comunicării, al empatiei și al încrederii în relația dintre medic și pacient.

„Sper ca această conferință anuală să aducă mai multă claritate asupra acestui subiect. Consider că medicina anului 2030 își va păstra caracterul umanist, dar va integra foarte rapid, în câteva luni, nu în ani, tehnologiile bazate pe inteligență artificială. Acestea vor facilita comunicarea cu pacienții și accesul lor la informații, dar îi vor ajuta și pe medici să consulte mult mai rapid publicațiile de specialitate. De asemenea, genetica și epigenetica vor avea un impact major, contribuind la diagnostice mai precise și la dezvoltarea medicinei personalizate. În același timp, tehnologiile de diagnostic și cele intervenționale, inclusiv robotica, ne vor permite să oferim pacienților soluții medicale complexe, mai rapid și cu o precizie mai mare, soluții care în trecut erau greu accesibile. Cred că medicina anului 2030 va fi complexă, integrată, puternic tehnologizată și susținută într-o mare măsură de inteligența artificială, fără să își piardă dimensiunea umană”, a declarat dr. Nicolae Marcu, director de Sănătate și Operațiuni MedLife Grup.

Aceasta a fost și una dintre ideile care au legat discuțiile celor două zile: medicina viitorului nu înseamnă doar descoperirea unor tehnologii noi, ci și capacitatea de a le folosi în beneficiul oamenilor.

Până în 2030, instrumentele de diagnostic și tratament ar putea deveni tot mai performante, iar pacienții ar putea avea acces la informații mai detaliate despre riscurile pentru propria sănătate. Însă interpretarea acestor informații, alegerea tratamentului și încrederea pacientului vor continua să depindă de competența și responsabilitatea medicului.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife