VIDEO De ce ne-am luptat cu baxurile de ulei? Europarlamentar: Motivația este neîncrederea în autorități și în semeni
Motivul pentru care unii dintre consumatorii români au cumpărat baxuri întregi de ulei din supermarketuri și au format cozi la benzinării, în România, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, este lipsa de încredere în atorități și în semeni, consideră europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler, vicepreședinte al Comisiei de Comerț Internațional a Parlamentului European.
„Motivația este neîncrederea. Capitalul social în societatea românească – adică încrederea în autorități, încrederea în instituții, încrederea în semeni – încrederea este la cote minime, asta înseamnă că neîncrederea este la cote maxime. Ne apucăm să vorbim despre Danamerca sau Suedia și alte țări nordice, în care capitalul social se află la cote extrem de ridicate, însă eu cred că dacă atunci când se întâmplă o semenea năzbâtie în spațiul public, un ministru iese și dezminte și spune că s-a întâmplat un accident, că este o dezinformare, că nimeni nu trebuie să se teamă de nivelul prețurilor combustibilului a doua zi dimineața, acest lucru într-o societate cu încredere mare în instituții ar trebui să calmeze spiritele” – a spus Winkler, luni, la întâlnirile online Meet your MEP de la HotNews.
„Bineînțeles, ca spiritele să rămână calmate, a doua zi trebuie să vină pedepse drastice, conform legii, pentru cei care eventual au încălcat legea. Eu nu știu dacă s-a întâmplat o încălcare a legii, nu e treaba mea ca membru al Parlamentului European să stabilesc acest lucru, este treaba autorităților să facă acest lucru. Însă în România ministrul de resort a ieșit și a dat asigurări, instituțiile au intervenit a doua zi dimineața, dar episodul s-a stins de-abia după ce toată lumea s-a convins că prețurile au rămas în linii mari acelea cu o zi înainte și nu au trecut de zece lei”, a mai spus el.
Eurodeputatul UDMR/PPE mai consideră că educația are un rol important în comportamentul consumatorilor, în astfel de situații.
„Să introduci gândire critică în România prin hotărâre de guvern este imposibil. Singurul mod prin care noi putem să căpătăm gândire critică este edicația, deci durează ceva timp. Societatea civilă este impratntă în acest proces, mass-media este crucială, dar lucrurile nu se pot întâmpla de pe o zi pe alta. România este membră a Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice. Acestea sunt două umbrele de protecție extrem de puternice. Îngrijorarea este firească, dar panica, reacțiile iraționale nu sunt justificate de nimic, iar situația României, ca membru stabil în aceste două alianțe, eu cred că ar trebui să fie și mai bine explicată” – este de părere Winkler.
Referitor la sancțiunile economice decise de Uniunea Europeană împotriva Rusiei, vicepreședintele Comisiei de Comerț Internațional a Parlamentului European recunoaște că acestea afectează și UE, nu doar Federația Rusă, dar blocul comunitar are la dispoziție mecanismul împrumuturilor de pe piețele internaționale pentru a atenua efectele negative ale „războiului” economic cu Moscova.
„Sancțiunile lovesc și pe cel care e sancționat, dar și pe cel care impune sancțiunile. Și aceasta este situația în care se află Uniunea Europeană. Ce dorim noi la Bruxelles e centrat pe două nevoi: avem nevoie și dorim să sancționăm Rusia. Pe de altă parte, dorim ca aceste sancțiuni să nu influențeze sau să influențeze cât mai puțin posibil economiile europene și dacă se poate să nu influențeze decât într-o minimă măsură cetățenii Uniunii Europene. Problema se pune în felul următor: va fi Putin cel care închide robinetul (de gaze – n.r.) sau va fi Uniunea Europeană cea care va închide robinetul, pentru că ambele posibilități sunt plauzibile. (…) Aceste măsuri costă bani și acești bani trebuie identificați de undeva. Nu cred că e vorba de a suporta acum contribuabilul european taxe noi, ci este vorba de cealaltă soluție, care a fost încercată și acum doi ani: un împrumut sindicalizat al Uniunii Europene. Acum ne aflăm într-o criză cel puțin la fel de mare. De fapt ne aflăm în război. Nu UE e în război. Ucraina și Rusia sunt în război, dar și noi ca Uniune Europeană suntem într-o stare în care – sper să nu folosesc un termen exagerat – dar în situație de război trebuie să folosești un buget de război” – a mai explicat eurodeputatul român.
După trei rânduri de sancțiuni economice decise de UE împotriva Rusiei, Uniunea Europeană tot pompa bani către Moscova, pentru hidrocarburile pe care țările blocului comunitar le importă din Federația Rusă, care, în felul acesta, își poate finanța și agresiunea împotriva Ucrainei.
„În acest moment, în fiecare zi Uniunea Europeană plătește până la 1 miliard de euro, între 600 de milioane de euro și maximum 1 miliard de euro pe zi, pentru gaz, țiței și cărbune rusești. Asta înseamnă că noi finanțăm războiul, intervenția din Ucraina, ceea ce este trist. Noi am lăsat o asemenea dependență, din 2014 (de la anexarea Crimeii de către Rusia – n.r.) până azi dependența noastră de gazul rusesc s-a adâncit” – a mai comentat Iuliu Winkler.
Între timp, marți, statele membre UE au adoptat o a patra serie de sancțiuni economice propuse de Comisia Europeană față de Rusia.
Participă la sondajul interactiv Hotnews:
INTERVIURILE HotNews.ro