VIDEO EY Webinar: Cum reconstruim România? Discuții despre planurile de viitor în ceea ce privește consolidarea industriei, digitalizarea administrației și investiții

Reconstrucția economiei românești în contextul pandemiei COVID-19 este un subiect important atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat. Nevoia unor soluții concrete din partea guvernării a generat o dezbatere publică asupra celor mai potrivite planuri de reformă economică în contextul actual.

Webinarul EY ”Cum reconstruim România?”, o experiență virtuală inedită ce va aduce împreună reprezentanți ai executivului, lideri din sectorul financiar-bancar și experții EY.

Puteți urmări înregistrarea discuției aici:

Principalele declarații din cadrul dezbaterii:

Andrei Eftimie

• „ Schimbarea comportamentului consumatorului a avut un impact considerabil asupra mediului de business. Practic, mediul de business a trebuit să facă față unei situații de șoc a cererii deoarece consumatorii au pus on hold cam tot ceea ce înseamnă achiții normale.”
• Schimbarea comportamentului consumatorului a devenit o problemă majoră pentru mediul de business în această perioadă. Andrei Rădulescu – Economist șef BT ( Director of Macroeconomic Research) Zona macro-economica, evolutia romaniei• Pentru orice zona de risc, exista cel putin o oportunitate. România, după momentul 1989, a înregistrat an de an deficit comercial. Dat fiind că acest șoc afectează semnificativ comerțul internațional în acest an, este o oportunitate istorică pentru România, pentru a-și ajusta deficitul comercial.
• Pentru orizontul 2020-2022, ne așteptăm la o creștere a economiei interne cu un ritm mediu anual de aproximativ 2.5%. Acest scenariu este suținut în primul rând de mixul relaxat de politici economice implementat atât la nivel mondial, în zona Euro, la nivelul Uniunii Europene dar și în România.
• Este o oportunitate fantastică pentru România ca după trei decenii cu deficit extern an de an să asistăm la o ajustare semnificativă a acestui deficit și acest lucru, conform evoluțiilor recente a început să se întâmple și foarte probabil se va intensifica în vara acestui an.
• Trebuie mai mult curaj și trebuie ca aceste resurse să fie puse mai mult la lucru. Am generat o propunere de plan de investiții pentru România cu accentul pe sectoarele care pot genera și sectoare de care România are nevoie mai ales din perspectiva termenului scurt. Investiții în primul rând în sectorul de sănătate, investiții în tot ceea ce înseamnă infrastructura critică, investiții în tot ceea ce înseamnă partea de agricultură și partea de industrie alimentară, pentru a reduce dependența de importul de produse agroalimentare.
• În economia României procesul de digitalizare s-a intensificat după incidența pandemiei. Aș dori să atrag atenția cu privire la faptul că digitalizarea din sectorul privat trebuie să fie însoțită și de digitalizarea la nivelul sectorului public.

Tănase Stamule

• IMM Invest are mai multe obiective. O dată creșterea nivelului de intermediere finaciară între bănci și companiile mici și mijlocii și stimularea ofertei agregate și stimularea încrederii angajaților în propii angajatori.
• Până pe 24 iunie, erau 7.500 de companii care accesaseră deja credite prin IMM Invest pe un volum de 6,2 mld de lei. Estimarea noastră este că plafonul actual de 15 mld va fi terminat undeva la sfârșitul lunii iulie iar Guvernul este dispus să crească acest plafon estimând că între 20 și 30 de mii de companii de IMM-uri vor fi finanțate prin acest program.
• IMM Invest este destinat companiilor care erau deja bancabile sau spre a fi bancabile și tocmai pentru a le susține pe acestea ca să se consolideze industriile unde activează aceste companii, iar angajații companiilor să aibă încredere văzând că compania are capital de lucru și chiar de investiții, să aibă încredere în locul de muncă.
• În luna martie, în revisal erau 6.520.000 de contracte, iar în luna mai avem 6.440.000 de contracte. Deci discutăm concret în revisal datorită acestor măsuri de o scădere de doar 80.000 de contracte active. Asta arată că măsurile active sunt eficiente. Șomajul tehnic și șomajul parțial își dovedesc eficiența, se văd în revisal că nu s-au pierdut atâtea locuri de muncă și IMM Invest este cel mai mare program de finanțare a IMM-urilor din istoria României.

Andrei Eftimie

• Priotitățile Guvernului au fost clare. Focusul a fost pe controlul situației medicale și automat cu consecințe în limitarea impactului din punct de vedere economic.
• Putem continua să susținem prin diferite programe industria horeca, spre exemplu. Dar până când consumatorul își redobândește încrederea și revine la comportamentul inițial, situația nu se va schimba prea mult.
• Rezolvarea situației medicale trebuie să rămână din punctul meu de vedere prioritatea numarul 1 a Guvernului și automat să fie dublată de aceste programe de răspuns și de măsuri economice de susținere.

Andrei Rădulescu

• Nu mă aștept ca ponderea datoriei publice să depășească pragul de 50% și spun acest lucru prin prisma faptului că România dispune de un potențial foarte bun în ceea ce privește evoluția PIB-ului nominal
• Avem un potențial fantastic să creștem și PIB-ul nominal, nu numai datoria publică
• Imediat după ce economia va intra într-un nou ciclu, ar fi un moment foarte bun pentru implementarea de măsuri de consolidare din sfera finanțelor publice astfel încât să fie generat spațiu de manevră, care să poată fi utilizat la momentul incidenței unor noi șocuri
• Măsurile implementate în România sunt convergente cu cele implementate la nivel mondial și în sfera europeană, fie că vorbim despre măsuri de relaxare monetare fără precedent, fie că vorbim de măsuri fiscal-bugetare, axate în principal pe garanții

Tănase Stamule

• Programul de credit de lucru garantat de stat pentru companiile mari este aproape gata și se va lansa în următoarele zile. Programul s-a aprobat în Guvern și este vorba despre o sumă de 8 miliarde de lei care va fi garantată
• În ceea ce privește modelul german de muncă flexibilă, noi am aplicat deja pentru programul shore – este un program european de credit pentru finanțarea măsurilor active
• România va depune o garanție de 400 de milioane de euro și va primi între 3 și 5 miliarde euro. Ce înseamnă asta? UE își folosește ratingul triplu A pentru a lua o finanțare de pe piețele internaționale și a da acești bani pe 30 de ani cu dobândă spre 0 statelor membre care au probleme
• Se va aplica această schemă și este una dintre schemele cerute de marile companii
• În ceea ce privește digitalizarea, se lucrează la foc continuu
• Există o oarecare rezistență din partea unor funcționari, dar ușor, ușor lumea înțelege că digitalizarea îmbunătățește condițiile de lucru pentru toată lumea și că nu este făcută pentru a înlocui oameni, ci pentru a eficientiza procesul administrativ
• Noi nu credem în șocuri, în sensul că implementăm niște softuri și dăm oameni afară, ci credem că prin implementarea procesului de digitalizare și creșterea productivității aparatului de stat nu va mai fi nevoie de noi angajări, actualii angajați urmând să-ți îmbunătățească productivitatea
• La ADR deja a început interconectarea bazelor de date. Sunt discuții despre crearea unui proiect de cloud și dacă vă uitați, cam la toate ministerele sunt procese digitalizate în creștere * Avem niște campanioni în Minsterul Muncii și în Ministerul de Finanțe
• În ceea ce privește IMM-urile, micro-întreprinderile, o parte sunt eligibile din test, iar cealaltă parte vor putea accesa banii prin această schemă de finanțare a micro-întreprinderilor prin două direcții: o dată prin granturi și a doua prin zona de digitalizare. Detaliile vor fi anunțate la sfârșitul lunii august, începutul lunii septembrie
• În următorii ani evaluăm o creștere masivă a tot ceea ce înseamnă zona de construcții publice, infrastructură rutieră, infrastructură feroviară, spitale, infrastructură energetică. Pe această zonă statul va deveni un jucător uriaș. Obiectivul este ca anul viitor un minim de 6% din PIB să se ducă pe investiții
• În ceea ce privește construcția de clădiri rezidențiale, discutăm de un nou program Prima Casă, pentru a stimula zona aceasta de imobiliare și ne gândim și la alte măsuri pe care să le luăm tocmai pentru a dinamiza această zonă

Steven van Groningen

• În astfel de crize există multă incertitudine, sunt multe lucruri de care oamenii sunt ingrijorați, nu știm cât va dura sau cum vom fi afectați, nu știm ce măsuri vor lua Guvernele etc.
• Nu ar trebui să uităm că sunt factori care contribuie la această incertitudine, cum ar fi legile sau clasa politică care pare că nu ratează nicio ocazie de a crea confuzie
• Ori de cate ori dăm o lege, ar trebui să ne asigurăm că este totul clar, că facem o analiză corectă a impactului
• Avem un dialog destul de bun cu Guvernul
• Programe precum IMM Invest sunt foarte bine-venite, băncile muncesc din greu și mereu le recomandăm membrilor să-și plătească taxele la timp
• Este foarte important să încerci să păstrezi cât mai multe locuri de muncă posibil
• Suntem în dialog pentru implementarea unor programe de lucru reduse, cu mai multă flexibilitate

Ajay Rawal

• Aceasta este o criza de sănătate, iar prioritatea imediată a țărilor a fost aceea de a-și proteja cetățenii, iar măsurile luate au avut consecințe economice.
• Am văzut o amânare mare a taxelor și impozitelor ceea ce înseamnă că guvernul va avea f multe datorii de încasat.
• Afacerile au fost puse pe pauză, au avut nevoie de sprijin. Băncile au fost încurajate să ofere împrumuturi, iar țările au oferite diverse garanții pentru acele împrumuturi.
• Am văzut în aceaasta criză o abordare diferențială a statelor. Ce știm acum este că șocul a fost imens, la fel și răspunsul statelor. Băncile vor normaliza activitățile de împrumut
• E prea devreme să spunem dacă măsurile luate de guvern pentru restartarea economiei vor avea succes. Ceea ce știm este că unele dintre masurile inițiale au prevenit niveluri mari ale șomajului și un potențial eșec al corporațiilor. Dacă aceste măsuri nu ar fi fost luate, am vedea acum rate și mai mari ale șomajului.
• Ieșirea din carantină înseamnă că avem nevoie de un nou pachet economic ca să putem restarta economia și ca să putem susține companiile.
• Afacerile mici și-au folosit deja cashflowul, cum vor putea să își restarteze afacerile? Nu vom reveni la normal imediat.
• O alta întrebare care trebui pusă este cum va absorbi guvernul suportul financiar extern? Dacă nu există un plan pentru a susține acele afaceri, criza se va prelungi.
• Băncile au un rol important, vor fi nevoite să își trieze clienții, ca să vadă care sunt clienții care au nevoie de ajutor, dar si care sunt cei care au jucat la sigur, și și-au păstrat cashflowul, dar la momentul acesta sunt ok. Cei care pot să își plătească datoriile, trebuie să le plătească, cei care nu pot au nevoie de ajutor. Triajul acesta va ajuta economia pe termen scurt.