​VIDEO FOTOGALERIE Whitesnake si Judas Priest la Rock The City / O poveste cu cenobiti, cu bestii si Don Juani ai rockului, cu sexagenari "inumani"

„Frate, e inuman omu’, e o bestie!”, isi impartasea trairile un fan, duminica seara, la finalul probabil ultimului concert sustinut de Rob Halford si colegii sai de la Judas Priest in Romania. Un spectacol de peste doua ore, cu zeci de costume schimbate, tinute si lanturi amintind de monstrii din seria horror Hellraiser, fum, flacari si lasere proiectate pe Casa Poporului. Si inainte ca solistul Judas Priest sa arate cum se poate canta de pe motocicleta, David Coverdale si Whitesnake au demonstrat ca despre iubire se poate vorbi si la 60 de ani.

Cu steagul Romaniei pus in fata tobelor, Hatebreed a adus stilul hardcore in Piata Constitutiei, in a treia zi a festivalului Rock The City: multa energie din partea americanilor, care au sustinut un concert de o ora, cu piese precum Live For This, This Is Now, Perseverance, I Will Be Heard, Destroy Everything.

Prepare For War a reprezentat un bun prilej pentru solist de a le cere fanilor „bang your fucking head with us!”, dar si un prilej de le a multumi celor din fata scenei pentru palme si crowd surfing („love you motherfuckers over here!”).

Iar Last Breath a fost dedicata „prietenilor care au plecat dintre noi”: Peter Steel (Type O Negative), Paul Gray (Slipknot), Ronnie James Dio.

La concertele lui Michael Jackson, fetele obisnuiau sa planga si sa lesine, fiind scoase pe brate din sala. La spectacolele Beatles, tinerele nici macar nu ascultau muzica, fiind prea ocupate sa tipe isteric la idolii lor. Lucruri asemanatoare se intampla si la Whitesnake, publicul feminin fiind gata, la fiecare concert, sa se arunce in bratele lui David Coverdale, un adevarat Don Juan al rockului.

Caci multi canta despre dragoste, dar putini o fac precum solistul Whitesnake, irezistibil, cu naturalete, cu sarm si cu o carisma de invidiat.

La cei 60 de ani ai sai, David Coverdale este inca „in vana”. Cu o camasa alba pe jumatate descheiata, cu un „kilogram” de lanturi la gat, cu miscari provocatoare, incepe in forta concertul.

Canta Best Years, ii pune pe fani sa contribuie la Give Me All Your Love („Bucuresti, come on!”, cere el, fara a mai gresi numele Capitalei noastre, cum o facea in urma cu doi ani), isi misca „falic” stativul de microfon si isi mangaie, din cand in cand, „cutia de viteze”, extaziindu-si fanele.

„Good evening, Bucuresti, nice to see your smiling faces again!”, saluta David inainte de Lovin’ No Stranger si apoi dovedeste pe Is This Love ca este intr-o forma de zile mari, caci arata o disponibilitate vocale superioara celei de acum doi ani, de la Romexpo (cand parea destul de obosit si de plictisit).

„We have a new album out”, anunta el o piesa noua din discografia trupei Steal Your Heart Away.

„You ok? A little bit of Whitesnake furniture”, glumeste solistul si explica de ce a fost adus un scaun pe scena, caci urmeaza „a song wrote for you, a song you know, courtesy of Youtube” – Forevermore, inceput acustic si terminat „hard”.

Urmeaza o portiune de solo, un duel intre cele doua chitare ale trupei (Doug Aldrich si Reb Beach), iar Love Will Set You Free preceda un solo tobe demential, prilej pentru Brian Tichy de a „rula” zeci de bete.

Este reluata cantarea, cu Slide It In, Fool For Your Lovin’, iar pe Here I Go Again Coverdale cere tare: „Let me here you make some fucking noise, Bucuresti!” Apoi colegii ii dau un steag al Romaniei, pe care solistul il tine in mana pana la finalul concertului.

Mai este prezentata Still Of The Night, sunt oferite multumiri pentru atmosfera creata de fani („thanks for your wonderfull hospitality, be safe, be happy and don’t let anybody make you be afraid”), sunt aruncate pene catre public.

La fel ca data trecuta, David Coverdale nu poate pleca insa fara a canta, acapella, acompaniat de glasurile celor peste 10.000 de fani, celebra Soldier Of Fortune a lui Deep Purple. Si in urma lor rasuna pe fundal piesa We Wish You Well.

Vremea pentru Don Juani si pentru dragoste a trecut. O arata cortina imensa pe care scrie „Epitaph” si intro-ul ce tocmai rasuna in boxe: inceputul celebrului War Pigs al trupei Black Sabbath.

Si imediat apar membrii trupei Judas Priest, pe o scena „imbracata” in zeci de lanturi, amintind de poate cel mai horror film din toate timpurile: Hellraiser. Isi face aparitia si Rob Halford, „un alt sexagenar”, costumat asemeni unui cenobit cu ochelari de soare (dar tot din romanele lui Clive Barker).

Se incepe cu Rapid Fire, pe Metal Gods ritmul este punctat prin jerbe de foc, fundalul se schimba aratand mereu coperta albumului de pe care este prezentata fiecare melodie, iar Rob isi schimba tinuta in aproape fiecare pauza si renunta in cele din urma la ochelari.

„Hello everybody! The Priest is back! Look at all these heavy metal maniacs!” Sunt rulate aproape 10 costume si sunt cantate, vreme de peste doua ore, melodii ca Judas Rising, Heading Out To The Highway, Never Satisfied.

Cu ocazia lui Victim of Changes, sunt proiectate lasere pe Casa Poporului (caci vizavi se afla cea mai mare cladire din tara), ca la un concert Jean Michel Jarre, apoi scena este „inundata” de fum.

Rob si-a schimbat din nou tinuta si apare imbracat acum intr-o pelerina cu o gluga imensa. In mana tine un trident, celebra furca avand trei dinti (simbol al puterii zeului Neptun si simbol al trupei Judas Priest).

Fulgerele anunta piesa Night Crawler, dar sunt interpretate si doua coveruri: Diamonds & Rust (cover dupa Joan Baez) si The Green Manalishi (With the Two-Pronged Crown) (cover dupa Fleetwood Mac).

Pe Breaking The Law, solistul lasa microfonul deoparte si ii pune pe fani sa cante singuri, cap coada, cea mai cunoscuta si apreciata melodie Judas Priest.

Seara continua cu Painkiller, iar bisul debiteaza cu Electric Eye. Scena este apoi inundata de fum, pentru ca Rob sa isi faca aparitia pe o motocicleta si sa cante, astfel „motorizat”, melodia Hell Bent For Leather.

Dupa o serie de vocalize, un „dialog” intre Rob si public, vine You’ve Got Another Thing Comin’. Si, pentru ca lumea mai vrea o melodie („These guys want one more, hey man!” striga bateristul catre solist), seara se va incheia cu Living After Midnight.

​