VIDEO "Groapa oaselor" din Spania da la iveala 17 cranii de oameni primitivi

Numele pesterii suna sumbru – Sima de los Huesos, „groapa oaselor” in traducere – insa aceasta zona din muntii Atapuerca din nordul Spaniei le-a oferit oameniilor de stiinta posibilitatea de a arunca o privire intr-o perioada indepartata din istoria oamenilor primitivi, relateaza Reuters.

Paleontologii au prezentat saptamana aceasta o colectie uimitoare de 17 cranii fosilizate, descoperite in pestera cu o vechime de 430.000 de ani, apartinand unei specii umane disparute, strans legate de neandertalienii care au prosperat in Europa si Asia in urma cu 250.000 de ani pana la 40.000 de ani.

Craniile, reasamblate din fragmente disparate gasite intr-o camera mica din pestera, sunt cele mai vechi fosile descoperite pana acum care sa prezinte clare trasaturi neandertaliene, desi cercetatorii nu au le-au descris ca apartinand unor neandertalieni.

„Pana acum nu a fost descoperita niciodata o astfel de colectie extraordinara de cranii de hominizi intr-un singur loc. Pentru prima data in istorie, putem studia o populatie de fosile si nu fosile izolate”, a declarat paleontologul Juan Luis Arsuaga de la Universidad Complutense din Madrid, care a condus studiul publicat in revista Science.

Situl nu a dat la iveala doar cranii. Oamenii de stiinta au reconstituit scheletele a cel putin 28 de persoane, mai ales tineri adulti si adolescenti, a precizat Arsuaga. Paleontologul a aratata ca au fist gasite si cateva schelete de adulti mai in varsta si de copii.

Cercetatorii au facut sapaturi in acest sit – desemnat ca parte a patrimoniului mondial UNESCO – in ultimele patru decenii si au descris anterior unele dintre ramasitele descoperite. A existat o dezbatere aprinsa cu privire la varsta fosilelor si la speciile de la care provin.

Cercetatorii nu le-au atribuit unei specii anume insa au notat diferentele genetice fata de neandertalieni – numiti formal Homo neanderthalensis – dupa cum reiese din ADN-ul recuperat de la una dintre fosile. Ei au precizat, de asemenea, ca aceste cranii nu sunt reprezentative pentru o alta specie care a trait in acea perioada, Homo heidelbergensis, din cauza diferentelor de maxilar.

Craniile prezinta trasaturi asemanatoare cu cele ale neandertalienilor insa si trasaturi asociate cu oamenii mai primitivi. Aceste date sustin teoria ca neandertalienii si-au dezvoltat diferite trasaturi definitorii in momente diferite – „un tipar mozaic” de evolutie, sustin paleontologii.

Indivizii Sima au traint in Pleistocenul Mijlociu, un interval de aproximativ jumatate de milion de ani la care cercetatorii se uita pentru a putea intelege mai bine evolutia umana.

„Filogenetic, sunt primii membri al liniei neandertaliene. Numele specific (al speciei -n.red.) ramane o intrebare deschisa discutiilor. Nu sunt in favoarea propunerii de a-i numi doar „neandertalieni”, a declarat Arsuaga pentru Reuters.

Craniile indica faptul ca primele schimbari in linia neandertalienilor au avut loc in zona dintilor, maxilarului si a fetei, fiind vorba de acele caracteristici legate de o specializare a mestecatului, posibil specific consumului de carne. Craniile pastreaza unele trasaturi primitive, cum ar fi o cutie craniana mai mica. Cutia craniana alungita si rotunjita, trasatura neandertaliana, a aparut mai tarziu.

Arsuaga a explicat ca fosilele sugereaza ca evolutia umana din Europa la momentul respectiv nu a fost un proces lent, ordonat care sa cuprinda modificari uniforme ale diferitelor popoare de pe continent, ci mai degraba un proces mult mai haotic asemanator cu luptele dintre clanuri prezentate in serialul fantasy „Urzeala Tronurilor”.

Neanderthalienii sunt cea mai apropiata ruda disparuta a speciei noastre, Homo sapiens. Acestia au disparut dupa ce oamenii moderni timpurii au inceput sa vina in Europa din Africa. Dovezile genetice arata ca a avutt loc o incrucisare genetica intre neandertalieni si Homo sapiens.

Cercetatorii au folosit sase tehnici sofisticate pentru a stabili varsta fosilelor Sima, estimate anterior ca fiind de aproximativ 530.000 – 600.000 de ani, date care au complicat problema speciilor implicate.

„Ca urmare a acestui studiu, suntem in masura sa raspunda la doua dintre cele mai importante intrebari privind ansamblul fosil Sima de los Huesos: Cine erau acesti oameni? Si cand au trait in acest areal”, a declarat un alt cercetator, geocronologul Lee Arnold de la Universitatea din Adelaide, Australia.

„Ambele constatari sunt critice pentru a intelege mai bine modelele complexe ale evolutiei umane in Europa in timpul Pleistocenului Mijlociu, nu doar pentru ca situl contine peste 80% din totalul mondial al fosilelor din Pleistocenul Mijlociu pentru genul Homo”, a adaugat Arnold.