VIDEO-interviu. Comisarul UE Corina Crețu: Mereu am susținut dreptul românilor de a protesta. Partidele trebuie să țină cont de vocea oamenilor, fie că se exprimă la vot, fie că se exprimă prin participare civică

Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Crețu (PSD / S&D), și-a exprimat luni, într-un interviu video acordat HotNews.ro, susținerea pentru dreptul românilor de a protesta, dar și pentru protejarea instituțiilor statului.

Ea a mai spus că, până acum, nu a fost contactată de nimeni de la PSD referitor la o participare a sa din nou pe lista de candidați la alegerile europarlamentare din 2019, în condițiile în care în 2014 ea a condus lista partidului. În schimb, Corina Crețu a evitat să fie implicată în „acest război” din PSD, între Liviu Dragnea și Gabriela Firea.

În legătură cu fondurile europene, comisarul UE pentru Politică regională a criticat o decizie a Guvernului Dăncilă de a încerca să realizeze o viitoare autostradă Iași-Târgu Mureș prin parteneriat public-privat, în locul folosirii banilor de la Uniunea Europeană.

Totodată, Corina Crețu a avertizat că România riscă să piardă, din anul 2019, fonduri europene importante din Programul Infrastructură Mare (POIM 2014-2020), dacă Guvernul nu va transmite la Bruxelles noi proiecte majore în domeniu, pentru a fi probate și finanțate cu fonduri europene.

Informația pe scurt:

„În privința României, într-adevăr sunt întârzieri, am avertizat în nenumărate rânduri autoritățile române, riscul de dezangajare la începutul anului a existat doar la Programul Operațional Regional (POR 2014-2020), deci riscul de a pierde bani, și am adoptat împreună cu autoritățile române un plan de acțiune.”

„În domeniul transporturilor, riscurile ar putea începe în 2019, pentru că – din fericire și din păcate – din fericire, nu se pierd bani pentru că avem proiecte fazate.”

„Pe timpul mandatului meu, am primit doar 4 proiecte majore (…) . Nu mai avem alte proiecte depuse la Comisie, așteptăm Sibiu-Pitești, care este un proiect-fanion, este singura verigă lipsă dintre Rotterdam și Constanța. Aștept Pitești-Craiova, podul de la Brăila.”

„Într-o ședință de guvern s-a anunțat ideea” ca o viitoare autostradă Iași-Târgu Mureș „să fie finanțată pe formula parteneriatului public-privat (PPP)”. „Noi la Comisie nu suntem confortabili cu această abordare, pentru că specialiștii noștri consideră că această decizie înseamnă de fapt o de-prioritizare a acesteia.”

„Noi mai avem bani pe Infrastructură Mare care așteaptă să fie cheltuiți și v-am spus că riscăm pierderi de bani în 2019, dacă nu primim proiecte mature.”

„Pe Programul Infrastructură Mare (POIM 2014-2020), mai mult decât să solicităm proiecte noi nu putem face. Practic noi, Comisia Europeană, nu ne putem substitui statelor membre, deci din acest punct de vedere eu sunt cu conștiința împăcată că am făcut tot ce puteam face.”

„În domeniul meu, singura condiționalitate ex-ante neîndeplinită ( de România -n.r.) este cea în domeniul Mediului. Avem o scrisoare prin care statul român își asumă faptul că nu poate îndeplini la timp această condiționalitate.”

Scandalul din PSD. ”Îmi pare rău că numele meu a fost implicat în acest război care nu este al meu.”

„Eu, ca politician, mereu am susținut dreptul românilor de a protesta, cred că acest lucru trebuie să fie garantat în orice țară democratică, la fel oriunde în Europa.”

„Acum nu știu dacă voi mai candida, voi decide anul viitor. E adevărat că nici nu am primit vreo ofertă până acum. Nu sunt la curent cu ceea ce se întâmplă cu pregătirea listelor (de candidați PSD pentru alegerile europene – n.r.).”

Interviul pe larg:

HotNews: Vă întreb despre situația fondurilor europene, pentru că România are în acest moment pe Politica de coeziune, domeniul dvs. de care vă ocupați la Bruxelles, 6,14% absorbție, deci fără partea de agricultură, de PNDR. Cum vedeți acest nivel de absorbție, ca rambursări de la Comisie, fără avansuri.

Corina Crețu: Știți foarte bine că mă preocupă accelerarea implementării proiectelor finanțate din fonduri europene în toate statele membre. Din păcate, avem întârzieri în toate țările, din cauza adoptării târzii a legislației în domeniu. Pledez pentru a avea un buget (al UE – n.r.) în timpul Președinției române a Consiliului UE înainte de alegerile europarlamentare (din mai 2019 n.r.), tocmai pentru a avea o implementare începând cu 1 ianuarie 2021 și am învățat din lecțiile trecutului.

În privința României, într-adevăr sunt întârzieri, am avertizat în nenumărate rânduri autoritățile române, riscul de dezangajare la începutul anului a existat doar la Programul Operațional Regional (POR 2014-2020), deci riscul de a pierde bani, și am adoptat împreună cu autoritățile române un plan de acțiune. Dânșii au înaintat Comisiei o solicitare de schimbare a POR, pentru a evita sau măcar a reduce riscurile de pierderi de bani, dar implementarea acestui plan de acțiune este 100% în responsabilitatea statului român. Noi vom modifica POR în sensul solicitat de autoritățile române, de a crea o axă specială pentru IMM, este domeniul care merge cel mai bine, în domeniul competitivității, de asemenea, utilizarea mai mare a instrumentelor financiare.

Ni s-a solicitat extinderea ariei de eligibilitate în mai multe domenii și acum să vedem, suntem în septembrie, om vedea la finalul anului dacă prin aceste măsuri vom reuși să reducem sau chiar să evităm pierderile. De asemenea, acordăm mai multă asistență tehnică atât autorităților naționale cât și celor locale pentru a le ajuta să realizeze proiecte mature de calitate și a nu se pierde banii.

În domeniul transporturilor, riscurile ar putea începe în 2019, pentru că – din fericire și din păcate – din fericire, nu se pierd bani pentru că avem proiecte fazate.

HotNews: Practic acum luăm bani europeni pe proiectele vechi.

Corina Crețu:Pe ceea ce ar fi trebuit terminat în perioada 2007-2013, sunt proiecte în domeniul de apă și canalizare, în domeniul infrastructurii de transport mai avem în analiză doar Magistrala 6 de Metrou, Gara de Nord – Otopeni. Pe timpul mandatului meu, am primit doar 4 proiecte majore, cu Simeria- Gurasada, cale ferată, un proiect în valoare de 1 miliard de euro, care este un proiect mare, este cel mai mare șantier de modernizare a unei căi ferate pe care îl avem acum pe harta Uniunii Europene, mai avem Sebeș-Turda, Câmpia Turzii-Târgu Mureș (autostrăzi – n.r.).

Nu mai avem alte proiecte depuse la Comisie, așteptăm Sibiu-Pitești, care este un proiect-fanion – ne aflăm la Inițiativa celor 3 Mări – este singura verigă lipsă dintre Rotterdam și Constanța. Este singura porțiune fără autostradă. Aștept Pitești-Craiova, podul de la Brăila, așa cum sunt ele în Master Planul de Transport.

HotNews: Iași-Târgu Mureș este o rută solicitată de cei din Moldova, oamenii se plâng acolo că nu au legături cu restul țării.

Corina Crețu: Pentru noi, la Comisia Europeană, și pentru mine, în calitate de comisar, îmbunătățirea conectivității între regiuni și a conectivității cu Moldova este o prioritate și este reflectată în Master Planul pe Transport. Noi ne-am oferit să contribuim cu finanțare pentru studiul de fezabilitate, ne dăm seama că este un proiect foarte greu, care nu poate fi finalizat într-un singur exercițiu financiar și atunci am putea să finanțăm studiul de fezabilitate până în anul 2020, urmând ca din viitorul exercițiu financiar (2021-2027) să finanțăm construcția efectivă.

Nu am primit, însă, răspuns la această ofertă a noastră. Ba, din contra, am înteles că într-o ședință de guvern s-a anunțat ideea de a fi finanțat pe formula parteneriatului public-privat (PPP). Este decizia suverană a statului membru cum realizează proiectele, important este să se facă. Noi la Comisie nu suntem confortabili cu această abordare, pentru că specialiștii noștri consideră că această decizie înseamnă de fapt o de-prioritizare a acesteia.

HotNews: Deci PPP canibalizează proiectele europene, în loc să absorbim bani gratis de la Uniunea Europeană mergem în parteneriate cu diverși privați despre care nu știm nimic deocamdată, nu, că asta înseamnă PPP?

Corina Crețu: Din punctul nostru de vedere, din moment ce dânșii au decis să nu mai facă cu finanțare europeană, nu au nici datoria de a ne informa, deci nu știu despre ce este vorba. În orice caz, noi mai avem bani pe Infrastructură Mare, care așteaptă să fie cheltuiți și v-am spus că riscăm pierderi de bani în 2019, dacă nu primim proiecte mature. Dacă vom aproba – și mergem către o aprobare parțială a Metroului 6, de fapt specialiștii noștri spun că putem aproba cât mai curând posibil de la Stația „1 Mai” la viitoarea stație Tokio, undeva pe lângă Ikea, inclusiv achiziționarea trenurilor – deci dacă vom aproba, acest proiect consumă în jur de 350 de milioane de euro. Urmând ca partea a doua, de la Ikea la Otopeni să se discute în continuare cu Comisia Europeană.

HotNews: Așadar, în acest moment care e riscul pe POIM?

Corina Crețu: Nu avem risc pentru 2018.

HotNews: Dar pentru 2019?

Corina Crețu:Dacă nu vom avea proiecte, există riscul de a se pierde banii. Depinde și de cât de repede se vor termina proiectele fazate. Noi sperăm să se termine cât mai rapid.

HotNews: Pentru cei care ne ascultă acum, proiectele fazate sunt acele proiecte rămase neterminate în perioada de programare precedentă și pentru care România risca să dea și banii înapoi, nu numai să piardă fonduri europene alocate…

Corina Crețu: Da, de pildă pe infrastructura de apă și canal, care sunt majoritare, dacă la închiderea programului nu erau terminate în proporție de 90%, ar fi trebuit dați toți banii înapoi, ceea ce însemna falimentarea tuturor agențiilor de apă și canalizare. Am decis să validăm, pentru că unele erau la 50%, altele la 70%, niciunul nu era la 90%, deci le-am fazat pentru a nu se pierde nici proiectele, nici banii, iar acum se consumă din alocarea avută în perioada de programare 2014-2020, se consumă 2 miliarde de euro pe aceste proiecte fazate.

HotNews: Dar aceasta a fost o excepție acordată de CE, pentru că nu este o uzanță să permiteți terminarea proiectelor din noua perioadă de programare. De asta vă întreb, dacă și de data asta rămânem cu bani necheltuiți și cu proiectele în drum, neterminate, poate n-o să mai avem comisar european român pe zona de Politică regională și ce-o să facem, dăm banii înapoi la Uniunea Europeană, pierdem?

Corina Crețu: Vom aplica regulile. Eu am solicitat DG REGIO (Direcția Generală Politică Regională a CE – n.r.) să facă acest efort suplimentar, pentru că nici preluarea creditelor BEI și BERD nu este o uzanță, dar nu este nici ceva ilegal (proiectele retrospective, adică lucrări realizate de România din împrumuturi BEI sau BERD și care au fost plătite de Comisia Europeană în final – n.r.) . Reprezintă un efort în plus, pentru că a trebuit să fie luate toate proiectele din nou și să fie analizate și am mai salvat câteva miliarde de euro pe aceste proiecte retrospective, cum au fost Autostrada Soarelui și Centura Timișoarei, proiecte pe care se circulă. De asemenea, am preluat salariile pentru lucrătorii care activează în domeniul fondurilor europene, pentru a ajunge la această rată de absorbție de 90% (din fondurile UE din perioada de programare 2007-2013 n.r.). Nu mai putem, în primul rând nu mai avem proiecte retrospective.

Trebuie accelerate. Sigur, în perioada de programare viitoare (2021-2027 n.r.), înclusiv prin legislație, încercăm să fim mult mai prietenoși cu beneficiarii, să simplificăm procedurile, să revizuim metodele de control, pentru că aici trebuie respectată balanța între controlul banilor europeni și realizarea de proiecte concrete.

HotNews: La Programul Operațional Regional, la Programul de Capital Uman (POCU) avem grad de absorbție sub 1%, fără acele avansuri. Am ajuns în 2018 după ani întregi din perioada de programare 2014-2020 sub 1%. Cum vi se pare acest lucru?

Corina Crețu: Lucrurile să știți că se schimbă în fiecare zi, pentru că Comisia este informată din 3 în 3 luni despre stadiul absorbției și România, anul acesta, se află printre țările care au crescut rata de contractare. Sigur că plățile nu s-au făcut încă, dar sper să primim cât mai rapid facturile. Programul Operațional Regional va fi modificat, iar pe Programul Infrastructură Mare, mai mult decât să solicităm proiecte noi nu putem face, noi la Comisia Europeană.

HotNews: Ține de autoritățile române, de Guvern…

Corina Crețu: Sigur că da. Practic noi, Comisia Europeană, nu ne putem substitui statelor membre, deci din acest punct de vedere eu sunt cu conștiința împăcată că am făcut tot ce puteam face.

HotNews: Anul trecut ați avertizat cu privire la o posibilă suspendare de fonduri europene pentru că nu erau îndeplinite așa-numitele condiționalități ex-ante, de către statul român, acele strategii și studii naționale sectoriale, pe transporturi, pe partea socială, mediu, cercetare etc. Acum în ce stadiu suntem?

Corina Crețu:În domeniul meu, singura condiționalitate ex-ante neîndeplinită este cea în domeniul Mediului. Avem o scrisoare prin care statul român își asumă faptul că nu poate îndeplini la timp această condiționalitate și, din câte știu eu, pe Fondul social european, este vorba de capacitate administrativă, unde colega mea, doamna comisar Marianne Thyssen (Afaceri Sociale – n.r.) am înțeles că este în dialog cu autoritățile române.

HotNews: Păi și ce facem, ne suspendă fondurile?

Corina Crețu: Nu. Există o întreagă analiză, noi trimitem scrisori, e un proces mai lung, dar într-adevăr aceste condiționalități vor trebui îndeplinite. În domeniul deșeurilor, România se află la Curtea Europeană de Justiție, plătește în fiecare zi penalizări pentru că aproape 90% din deșeurile din România nu sunt tratate corespunzător. Serviciile DG REGIO împreună cu DG ENVI (Direcția Generală pentru Mediu a CE – n.r.) au realizat un plan de acțiune cu autoritățile române și sperăm ca acest lucru să fie îndeplinit cât mai curând.

HotNews:Modificarea Legii Curții de Conturi – a fost și atacată la Curtea Constituțională, înțeleg că acolo au fost anumite probleme legate de controlul fondurilor europene – cum vedeți chestiunea aceasta?

Corina Crețu: A fost o preocupare și pentru noi și deocamdată nu cred că pot spune ceva până nu vine decizia Curții Constituționale. Important este ca în fiecare țară să avem un sistem de audit pe care să ne putem baza, foarte bine pus la punct, un sistem independent și transparent de control al modului în care sunt cheltuiți banii europeni. Este un subiect pe care îl urmărim cu mare atenție.

HotNews: Doamnă comisar, pe partea politică aș vrea să vă întreb câte ceva. În recentul scandal din Partidul Social Democrat, din care faceți parte, primarul general Gabriela Firea a relatat o discuție cu dvs legată de situația din România și de îngrijorările care existau la nivelul Comisiei Europene, al președintelui Juncker. Mai exact, ce avantaje spunea dânsa că ar putea obține Bulgaria față de România, în plan european?

Corina Crețu: În primul rând, îmi pare rău că numele meu a fost implicat în acest război care nu este al meu, în această dispută și în această dezbatere și de aceea dați-mi voie să nu comentez, pentru că nu este dezbaterea mea. Eu sunt convinsă că soluțiile pot veni din interiorul partidului, așa cum au venit dintotdeauna, cum au trecut peste tensiuni sau nu… Eu am un dialog atât cu doamna primar general , cu doamna prim-ministru, cu domnul președinte al Camerei Deputaților. Nu aș vrea să spun mai mult.

HotNews: Dar manifestațiile de la București, protestele, reacția Jandarmeriei și a Ministerului de Interne, cum ați perceput dvs de la Bruxelles și cum ați perceput poate felul în care domnul președinte Juncker , domnul prim-vicepreședinte Timmermans și ceilalți comisari europeni au luat cunoștință de asta și cum au perceput ei?

Corina Crețu: Eu, ca politician, mereu am susținut dreptul românilor de a protesta, cred că acest lucru trebuie să fie garantat în orice țară democratică, la fel oriunde în Europa. Și acest lucru peste tot reprezintă o normalitate într-o democrație. Și cred că partidele trebuie să țină întotdeauna cont de vocea oamenilor, fie că se exprimă la vot, fie că se exprimă prin participare civică sau politică. Despre aceste controverse legate de violențe, este o situație care face obiectul mai multor anchete în curs, știți foarte bine că Parlamentul European a solicitat o dezbatere pe această temă. Deci până când nu se vor pronunța instituțiile abilitate dați-mi voie să nu comentez mai mult. Oricum, oriunde în lume, orice fel de violență trebuie respinsă categoric. Deci, din punctul meu de vedere, legile trebuie să se aplice, instituțiile trebuie apărate, dar, pe de altă parte, și dreptul românilor de a-și afirma liber și pașnic punctele de vedere.

HotNews: Mai candidați la alegerile europarlamentare, pentru că data trecută ați condus lista partidului și s-a obținut cel mai mare număr de mandate rezervate României în Parlamentul European?

Corina Crețu: Jumătate dintre mandate. Acum nu știu dacă voi mai candida, voi decide anul viitor.

HotNews: Vă mai gândiți dvs. sau se mai gândește partidul, poate?

Corina Crețu: E adevărat că nici nu am primit vreo ofertă până acum.

HotNews: Deci nu s-a discutat în partid, nu ați fost contactată?

Corina Crețu: Pe această temă, nu.

HotNews: Păi se pregătesc listele pentru europarlamentare…

Corina Crețu:Nu sunt la curent cu ceea ce se întâmplă cu pregătirea listelor.