VIDEO INTERVIU Otilia Nutu, Expert Forum, despre efectele HG privind favorizarea termocentralelor: Factura la consumatorul casnic va fi mai mare cu 5-8%

Aplicarea HG 138/2013 privind acordarea accesului garantat la retelele electrice nationale pentru energia electrica produsa de centralele termoelectrice va determina cresterea preturilor la energia electrica, a declarat intr-un interviu pentru HotNews.ro Otilia Nutu, expert în politici de energie, in cadrul Expert Forum (EFOR). „Pentru piata, efectul este ca vor aparea variatii de pret neasteptate, iar pentru consumatorul casnic, efectul va fi cresterea preturilor (…) Cam 5-8% in factura la consumatorul casnic”, a spus Otilia Nutu. Aceasta a precizat ca Hotararea poate fi contestata in instanta, mai ales in conditiile in care nu au fost parcursi pasii necesari dezbaterii publice. ​

Reamintim ca Executivul a aprobat fara niciun fel de dezbatere publica inainte, o hotarare de guvern privind unele masuri pentru siguranta alimentarii cu energie electrica. Masurile constau in acordarea unui acces garantat termocentralelor de la Hunedoara si Oltenia la retelele electrice. De asemenea, Transelectrica este obligata sa asigure dispecerizarea cu prioritate a energiei electrice produse de termocentrale. Practic, prin aceasta hotarare, producatorii de energie mai putin rentabili vor avea prioritate in fata altora mai profitabili.

Rep: Guvernul tocmai a aprobat in act normativ controversat prin care favorizeaza termocentralele, in sensul ca acestea vor avea prioritate in sistemul energetic. Cum ar putea fi afectati producatorii energetici mult mai eficienti decat termocentralele?

Otilia Nutu: In primul rand, pe langa faptul ca se da acces garantat celor doua companii, Hundedoara si Oltenia, se garanteaza functionarea continua la o putere continua de 200 MW, respectiv 500 MW. Asta inseamna 6 TW intr-un an, o cantitate foarte mare, echivalentul a de 2 ori contractul dintre Alro si Hidroelectrica. Este o cantitate foarte mare, cam 10-12% din consumul Romaniei. Cum poate sa fie garantata aceasta cantitate? Doar daca va fi preluata in cosul pe care il platesc consumatorii reglementati, cei casnici si o parte din cei industriali. Daca ne uitam la structura cosului, daca aceasta hotarare intra in aplicare de la 15 aprilie, asta inseamna ca pana la sfarsitul anului sa fie cumparate de la cele doua companii aproape 5 TWh. Cele doua au acum 2,8 TWh. Ca sa pastrezi cosul, sa nu-l maresti si sa nu iesi complet din calendarul de privatizare, inseamna ca trebuie sa-i arunci pe altii si sa-i scoti din piata si sa introduci aceste cantitati suplimentare. Problema este ca e foarte din scurt, adica sa-i anunti pe cei de la Hidroelectrica sau Nuclearelectrica de faptul ca vor trebui sa-si vanda incepand cu 15 aprilie toata aceasta energie scoasa din cos. Hidroelectrica si asa nu poate sa-si vanda acum energia pe care o are. Si astfel, va crea un soc de oferta pe OPCOM, ceea ce va duce la prabusirea preturilor. In cealalta parte, la consumatorii reglementati, avand in vedere ca aceasta cantitate suplimentara este mult mai scumpa (Hunedoara produce cu 271 lei/MWh, iar Oltenia cu 190 lei/MWh, in timp ce Hidroelectrica cu 125 lei/MWh), inseamna ca va creste brusc pretul mediu pentru consumatorul casnic. Efectul imediat este ca Hidroelectrica va avea o problema ca va trebui sa vanda foarte repede pe bursa de energie o cantitate suplimentara semnificativa. Pentru piata, efectul este ca vor aparea variatii de pret neasteptate, iar pentru consumatorul casnic vor creste preturile. Dupa un calcul estimativ, cresterea de pret in eventualitatea in care s-ar scoate Hidroelectrica din acel cos, ar fi de 10% pentru energie. In factura finala, cresterea ar fi mai mica pentru ca acolo sunt si tarifele de transport si distributie. Dar, oricum, 5-8% s-ar vedea in factura la consumatorul casnic.

Rep: Motivul invocat pentru adoptarea acestei hotarari a fost securitatea alimentarii cu energie electrica. Sunt cumva probleme de siguranta a alimentarii cu energie electrica?

Otilia Nutu: Nu. Si asta este iarasi o mare problema. S-a discutat ca din cauza ca a intrat multa energie regenerabila pe piata au aparut niste dezechilibre foarte mari. In primul rand, aceste centrale termo nu au o productie care sa fie foarte usor reglabila si, la randul lor, fac o cerere pe piata de echilibrare. Dimpotriva, vor amplifica problema pe piata de echilibrare. In al doilea rand, nu se poate sa vii si sa spui ca ai probleme cu siguranta energetica, atata timp cat cantitatea de energie regenerabila este mai mica decat tinta pentru acest an, chiar cu atatea investitii noi care s-au facut. Noi ne aflam sub prag. Daca ne aflam sub prag si stiai ca se fac aceste investitii, de ce nu ti-ai pus problema, in momentul in care ai facut legea, sa faci investitii la Transelectrica?

Rep: Chiar presedintele Consiliului Concurentei a spus ca pune siguranta alimentarii cu energie electrica mai presus de orice, lasand concurenta pe plan secund…

Otilia Nutu: M-as uita mai intai de ce nu s-a dezbatut public aceasta Hotarare de Guvern. Apoi in momentul in care a aparut aceasta Hotarare de Guvern au aparut vocile contra. Acesta este motivul pentru care, de fapt, nu s-a facut public. Din cate inteleg, Consiliul Concurentei nu a avut timp sa analizeze aceasta hotarare care a venit pe nepusa masa. Intr-adevar, exista si in legea romaneasca si in directivele europene, o prevedere ca se poate renunta un pic la concurenta daca este o problema majora de siguranta alimentarii cu energie electrica, dar prevederea din directive nu se refera la o situatie care era perfect predictibila in acest moment. In al doilea rand, chiar nu are nicio legatura cu siguranta energetica. Mai mult decat atat, ce inseamna siguranta energetica? Inseamna sa ai investitii care sa-ti asigure faptul ca intotdeauna va exista oferta de energie atunci cand va exista cerere. O masura facuta de astazi pe maine, descriminatorie, fara nicio dezbatere publica, prin care statul favorizeaza intr-un mod arbitrar unele companii in defavoarea tuturor celorlalti de pe piata, fie producatori privati, fie de stat, nu este de natura sa incurajeze un investitor sa vina in Romania. Inca o chestiune. In directiva se spuna ca un stat membru isi poate favoriza producatorii care folosesc resurse de energie primare interne. Deci, de ce se face discriminare intre producatori, pentru ca toti producatorii de energie din Romania folosesc surse de energie primare interne? Si Hidroelectrica, si Nuclearelectrica, si centrala de la Brazi si regenerabilele. In directiva, ideea era sa fie luate masuri in situatia in care apare un razboi sau un risc de aprovizionare, de exemplu de la Gazprom. Nu e cazul la noi.

Rep: Asa cum ati spus, Hotararea de Guvern a fost aprobata fara dezbatere publica. Ministrul delegat pentru energie electrica, Constantin NIta, spune ca nu a fost nevoie de dezbatere publica deoarece contine chestiuni „pur tehnice”…

Otilia Nutu: Chiar exista un monopol la ministerul energiei cu privire la capacitatea tehnica sau cum? Dezbatere publica se face pe absolut orice reglementare, lege, strategie, indiferent ca este mai tehnica sau mai putin tehnica. Discutam acum, totusi, de o masura care are un impact major asupra pietei de energie electrica. Am discutat acum doar despre piata de pe OPCOM si despre cea reglementata. Dezechilibrele sunt si pe celelalte piete, pe piata de echilibrare si pe piata de servicii tehnologice de sistem. Faptul ca acolo apar niste dezechilibre majore si care tocmai favorizeaza pe cei ineficienti, in dauna celor eficienti, este un risc suplimentar de securitate a alimentarii cu energie electrica.

Rep: In aceste conditii, nu poate sa fie contestata Hotararea de Guvern?

Otilia Nutu: Hotararea poate sa fie contestata din mai multe motive. Nu are nicio legatura cu obiectivul pe care il poate atinge, dar in primul rand, procedural, nu s-au respectat niste pasi care sunt necesari pentru aprobarea oricarui act normativ, cum ar fi cele transparenta. Inteleg ca, de fapt, Consiliul Concurentei nu a dat un aviz legal, ci a dat o scrisoare ca un raspuns la o intrebare ipotetica: Este ajutor de stat sau nu? Problema aici este ca e vorba mai mult de discriminare decat de ajutor de stat. Ajutorul de stat este doar una dintre metodele de a distorsiona concurenta intr-o piata. Insa lucrurile care se regasesc si in legislatia romaneasca, si in legislatia romaneasca privind concurenta, se refera si la tratamentul discriminatoriu al unor companii in defavoarea celorlalte.

Rep: Toata lumea stie ca termocentralele sunt ineficiente si produc la costuri foarte mari. Care ar fi fost masurile corecte care ar fi trebuit luate in cazul acestora?

Otilia Nutu: De foarte multi ani se pompeaza foarte multi bani in aceste termocentrale. Nu se poate sa le intretii in continuare. De fapt, ce inseamna acest ajutor de stat si masuri discriminatorii? Faptul ca in continuare li se permite sa se comporte cum s-au comportat pana acum. Nu exista nicio metoda prin care un astfel de ajutor temporar sa-i faca sa devina mai eficienti, sa investeasca sumele suplimentare in cresterea eficientei. Cred ca ar fi trebuit privatizate inca din 2005-2006. Pe masura ce inaintam in timp, problemele cresc, devin din ce in ce mai complicate, trebuie facute din ce in ce mai mult niste investitii, sunt tot mai neconforme cu conditiile de mediu. Avem probleme tot mai mari si de securitate energetica si de piata.

Rep: Insolventa ar fi o solutie, mai ales in cazul complexului Hunedoara?

Otilia Nutu: Hunedoara este o companie, dupa parerea mea, in faliment. Ca si Oltenia, Hunedoara a fost construita dupa niste criterii foarte laxe. In cel mai bun caz, acum un an-doi, o bucata din Hunedoara poate ar fi sa supravietuiasca: Paroseni si una sau doua mine. Restul este clar in faliment, cum e Deva. E o centrala cu multe probleme. Oltenia ar putea fi salvata daca ar fi privatizata. Pentru ca statul nici nu trebuie sa continue sa dea ajutor de stat, nici nu va putea sa o faca la infinit si, din cate am vazut pana acum, nu se fac investitii in cresterea eficientei. S-au facut niste carpeli de mediu, insa nu in cresterea eficientei, de exemplu in inlocuirea componentelor vechi cu unele mult mai performante.

Rep: Constantin Nita si-a exprimat intentia de a forma un mix de energie, in sensul de a uni hidro cu termo si nuclear. Ce ar insemna asta pentru sectorul energetic?

Otilia Nutu: Este aceeasi problema pe care o tot auzim. Nu stiu de ce lumea are impresia ca asta este solutia pentru rezolvarea tuturor problemelor. Hai sa ne uitam ce s-a intamplat in Bulgaria. Ei si-au facut campion integrat in 2007, exact atunci cand ne gandeam si noi sa ne facem campion integrat, si uite ce probleme au acum. Varianta aceasta prin care continui sa intretii partile ineficiente ale sistemului pe socoteala celor eficiente este pierzatoare pe termen lung. Motivul pentru care s-a tot incercat sa se faca aceste mixuri energetice a fost ca sa continue sa fie subventionate incrucisat ineficientele din sectorul termo cu Hidroelectrica si Nuclearelectrica. Acest lucru le-ar decapitaliza si le-ar aduce in imposibilitatea de a face propriile investitii. Noi avem pe hartie o capacitate energetica uriasa, vreo 17.000 MW, in conditiile in care consumul este de 8.000 MW. Toata lumea spune ca avem capacitate excedentara. Din 17.000 MW, vreo 6.000 MW sunt complet neoperationali, dar ei continua sa fie sustinuti de cineva. Cine ii intretine? Ii intretine Oltenia. Si domnul Nita a spus ca Oltenia are 6.000 MW. Este o capacitate uriasa din care produce foarte putin. Si daca trebuie sa-i fie garantat pentru 500 MW inseamna ca nici pentru cei 500 MW nu ar avea piata. Motivul pentru care aceste termocentrale au costuri asa mari este ca, desi produc o cantitate mica de energie in piata, intretin nu stiu cate mii de MW care, de fapt, nu sunt operationali. Asta inseama contracte cu firme capusa si inseamna sindicate care nu vor sa-si piarda locurile de munca.

Rep: Un astfel de mix ar avea vreo sansa pe o piata regionala, in conditiile in care nici macar Hidroelectrica asa cum este ea acum nu ar putea sa faca fata concurentei de pe piata de la Budapestea, de exemplu?

Otilia Nutu: Nu mi se pare ca ideea aceasta de mix are vreo legatura cu realitatea si s-a creat o falsa impresie ca nu poate sa concureze termo cu nuclear si hidro. Nu este adevarat si hai sa ne gandim logic. Nu-si pune nimeni problema ca toti producatorii de telefoane mobile trebuie sa aiba aceleasi costuri. Sau ar trebui ca si toti cumparatorii ar trebui sa aiba aceleasi venituri. Nu are nicio logica asta. Sunt producatori care sunt mai eficienti prin natura lor, sunt producatori mai putin eficienti, exista o ordine de merit si pana la urma pretul dat de piata este cel al ultimei unitati care intra in piata. Sunt unii producatori care ar putea sa vanda si daca pretul ar fi si mult mai mic si fac profit mai mari si producatori care intra in piata pana cand profitul lor tinde catre zero. Si toata lumea ar trebui sa se orienteze catre varianta cea mai ieftina. Nu trebuie sa construim noi aceste mixuri. Mai e o chestiune. In momentul in care s-a pus problema privatizarii complexelor Turceni si Rovinari in 2005 si 2006. La momentul respectiv trebuia sa intram in UE, exista un calendar clar de liberalizare a pietei, existau deja aceste companii complet separate si in momentul in care s-au pus la vanzare au aparut cate 7-8 companii mari interesate sa cumpere aceste companii. Cum de nu si-au pus ele problema ca trebuie sa faca un mix.Erau interesate in conditiile in care stiau ca trebuie sa opreasca o parte din fiecare centrala si sa reconstruiasca de la zero timp de cativa ani pana cand inlocuiau toate unitatile. Aceasta in conditiile in care ar fi trebui sa concureze cu Hidroelectrica si Termoelectrica. Cum se explica? Sau cum se face ca orice investitor care doreste sa realizeze o centrala nu-si pune problema ca trebuie sa investeasca simultan in hidro, nuclear si termo.

Rep: Cum comentati evolutiile din ultima vreme de pe platformele OPCOM? Constantin Nita tocmai a criticat foarte aspru OPCOM, spunand ca este un surogat de bursa.

Otilia Nutu: Bursa OPCOM functioneaza foarte bine. Este normal ca atunci cand oferta creste si cererea este scazuta, preturile sa fie mai redusa. A plouat, a batut vantul, au intrat multe eoliene in piata. Nu este deloc un lucru rau ca preturile scad. Adica, pe de-o parte ne ingrijoram de ce o sa se intample cu consumatorii dupa ce se liberalizeaza piata, pe de alta parte ne ingrijoram ca ce fac producatorii pentru ca scad preturile. Asta este evolutia normala a pietei si sunt momente si momente. Daca am fi avut o seceta foarte mare, acum probabil preturile ar fi fost mult mai mari. Asta s-a vazut anul trecut. Acum au intrat aceste capacitati eoliene, dar este o evolutie normala a pietei.