VIDEO Iohannis și Orban, după finalizarea gazoductului BRUA – Faza I: „România are atuuri veritabile să devină un important jucător în regiune pe piaţa gazelor” / „Noi ne-am îndeplinit obligaţiile asumate faţă de partenerii europeni”

Preşedintele Klaus Iohannis și premierul Ludovic Orban au participat sâmbătă, în localitatea Jupa din judeţul Caraş Severin, la finalizarea lucrărilor gazoductului BRUA, o investiţie în valoare de 423 de milioane de euro ce permite diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze a României. Șeful statului a felicitat compania Transgaz pentru finalizarea primei faze a ceea ce a numit „cel mai ambiţios proiect din domeniul energiei”, apreciind totodată că România îşi dovedeşte capacitatea de a valorifica în mod corect poziţia geostrategică, mixul energetic diversificat şi resursa umană calificată. La rândul său, premierul Orban a afirmat că România şi-a respectat obligaţiile în ceea ce priveşte investiţiile în gazoductul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) şi că se lucrează la realizarea altor magistrale de transport gaze naturale.

Citește și:

• Cum își sabotează România marile proiecte energetice / BRUA devine o țeavă goală, iar gazele zac inutil în Marea Neagră
  
• Șeful Transgaz- avalanșă de reproșuri față de partenerii din Ungaria, Bulgaria și Grecia, dar și Romgaz: Să se țină de treabă, nu doar declarații de fațadă ale înalților oficiali, că de povești ne-am săturat toți

Preşedintele Klaus Iohannis, împreună cu premierul Ludovic Orban şi ministrul economiei Virgil Popescu, au vizitat sâmbătă staţia de comprimare gaze naturale Jupa, din judeţul Caraş-Severin, în contextul finalizării lucrărilor din Faza I la gazoductul BRUA.

Proiectul BRUA – Faza 1 constă în realizarea mai multor obiective, precum o conductă între Podişor – Recaş în lungime de 479 km şi 3 staţii de comprimare gaze naturale (STC Podişor, STC Bibeşti şi STC Jupa), fiecare staţie fiind echipată cu două agregate de comprimare.

Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde de metri cubi pe an în/din direcţia Bulgaria, şi 4,4 miliarde de metri cubi pe an în/din direcţia Ungaria.

Proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.

Proiectul a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanţă strategică.

Scopul staţiei de la Jupa este comprimarea gazelor din conductele magistrale la care este conectată, în vederea compensării pierderilor de presiune care sunt inerente procesului de transport al gazelor naturale. Staţia este bidirecţională; ea poate comprima gaze atât din direcţia Bibeşti către direcţia Ungaria, cât şi din direcţia Ungaria către direcţia Bibeşti.

Klaus Iohannis: Felicit Transgaz pentru finalizarea primei faze a celui mai ambiţios proiect din domeniul energiei / România are atuuri veritabile pentru a deveni un important jucător în regiune pe piaţa gazelor

Preşedintele Klaus Iohannis a felicitat compania Transgaz pentru finalizarea primei faze a ceea ce a numit „cel mai ambiţios proiect din domeniul energiei, gazoductul BRUA”, apreciind că România îşi dovedeşte capacitatea de a valorifica în mod corect poziţia geostrategică, mixul energetic diversificat şi resursa umană calificată, relatează News.ro.

„Felicit compania Transgaz şi conducerea acesteia pentru finalizarea primei faze a celui mai ambiţios proiect din domeniul energiei, gazoductul BRUA, proiect realizat în bună măsură şi cu fonduri europene. Este o realizare deosebită, cu o încărcătură simbolică şi prin faptul că marchează, în pragul Zilei Naţionale, îndeplinirea unui obiectiv extrem de important pentru România”, a declarat șeful statului.

Iohannis a amintit că anul trecut a decorat Transgaz pentru rezultatele sale.

El a menţionat și gazoductul Ungheni – Chişinău, obiectiv strategic pentru România şi Republica Moldova.

„Iată că România îşi dovedeşte capacitatea de a valorifica în mod corect poziţia geostrategică, mixul energetic diversificat şi resursa umană calificată”, a afirmat preşedintele Iohannis.

El spune că prin interconectarea BRUA şi prin realizarea exploatărilor din Marea Neagră, România îşi consolidează poziţia pe piaţa energiei.

„Dezvoltarea sistemului naţional de transport de gaze pe coridorul BRUA este o etapă esenţială a întăriri securităţii energetice, atât a ţării noastre cât şi a Uniunii Europene, dar şi a securităţii energetice în regiunea Mării Negre. Astfel, prin interconectarea BRUA pe coridorul vertical, prin materializările exploatărilor offshore din Marea Neagră, care sperăm să debuteze cât mai curând, România are atuuri veritabile pentru a deveni un important jucător în regiune pe piaţa gazelor. Am convingerea fermă că fondurile investite în infrastructura de transport de gaze vor genera mai mult decât o poziţionare competitivă a României pe pieţele de profil sau o reafirmare a credibilităţii ţării noastre ca partener etalon pentru creşterea securităţii energetice în întreaga regiune”, a declarat preşedintele.

Acesta a precizat că aprovizionarea cu gaze din surse noi va satisface, pe de o parte, cererea pieţei interne, dar va duce şi la „un nivel sporit de predictibilitate şi securitate în aprovizionare” pentru consumatorii români.

Preşedintele a amintit, în acest context, că jumătate dintre gospodăriile din România folosesc în continuare lemne de foc, utilizând instalaţii vechi, poluante. Programul Guvernului îşi propune rezolvarea acestor probleme, a subliniat şeful statului.

„Conectarea comunităţilor din România în ritm accelerat la resursele de gaze reprezintă o prioritate guvernamentală asumată, care se materializează pe zi ce trece. Românii trebuie să beneficieze de resursele pe care ţara noastră le are, care trebuie să fie exploatate inteligent, corect şi eficient”, a afirmat preşedintele.

• Citește și: Iohannis: Suntem al doilea producător de gaze în UE, însă jumătate din gospodării sunt încălzite pe lemne

Acesta a mai spus că încurajează investiţiile în capacităţi de transport pentru hidrogen, pe care l-a denumit „combustibilul viitorului”, în contextul Green Deal.

Premierul Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi Europa

Finalizarea gazoductului BRUA reprezintă o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând astfel diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale Uniunii Europene, a declarat la rândul său premierul Ludovic Orban, prezent în localitatea Jupa din judeţul Caraş-Severin cu prilejul încheierii lucrărilor la prima fază a acestui proiect de investiţii, scrie Agerpres.

Premierul a mai spus că gazoductul BRUA este extrem de important şi pentru fructificarea optimă a zăcămintelor de gaze naturale de care dispune România.

„Mă bucur că putem să marcăm finalizarea unei investiţii extrem de importante nu numai pentru România, ci a unei investiţii extrem de importante pentru Europa. Se ştie că proiectul gazoductului BRUA – care vine de la iniţialele Bulgaria, România, Ungaria, Austria – are rolul de a diversifica sursele de aprovizionare cu gaz natural ale Uniunii Europene, în principal cu legarea la conducta TAP, care aduce gaz din Azerbaidjan. De asemenea, există mai multe conexiuni posibile care pot să permită această diversificare a surselor de aprovizionare cu gaz natural, de care are atâta nevoie România. De asemenea, gazoductul BRUA este extrem de important, alături de alte investiţii care urmează să fie realizate, şi pentru fructificarea optimă a zăcămintelor de gaz natural de care dispune România”, a spus Ludovic Orban.

Şeful Guvernului a arătat că prin modul în care a fost gestionat acest proiect s-a reuşit o scădere a costului final al investiţiei cu circa 11%, de la o valoare iniţial estimată de 480 de milioane de euro, până la 423 de milioane de euro.

„Este o investiţie mare. Iniţial fusese prevăzută o investiţie evaluată la aproape 480 de milioane de euro. S-a văzut ce înseamnă procedurile de achiziţie derulate corect şi s-a văzut ce înseamnă un control strict, un management foarte bun al acestui proiect, din costul final, care este de 423 de milioane de euro, cam cu peste 11% mai mic decât costul iniţial. Acest proiect a beneficiat de finanţare europeană nerambursabilă în valoare de aproape 180 de milioane de euro, din cadrul Connecting Europe Facility, restul finanţărilor fiind asigurate de Transgaz prin intermediul unor credite, în nişte condiţii foarte bune care au fost negociate cu Banca Europeană de Investiţii şi cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare”, a declarat Orban.

El a menţionat că România şi-a îndeplinit obligaţiile asumate faţă de partenerii europeni în ceea ce priveşte gazoductul BRUA.

„Sigur, asta e prima fază a BRUA. Sigur că noi ne-am îndeplinit obligaţiile asumate faţă de partenerii europeni. Pentru finalizarea BRUA mai sunt necesare, evident, şi câteva lucruri care nu depind de noi, ci depind de partenerii bulgari şi de partenerii ungari. Şi suntem încredinţaţi că până la urmă, o politică care este stabilită la nivel european va fi pusă în practică de toţi partenerii noştri de la nivel european”, a precizat Orban.

Premierul a mai arătat că Transgaz, compania care a realizat proiectul BRUA în România, dezvoltă şi alte proiecte importante pe linia magistralelor de gaz metan.

„Primul obiectiv de investiţii care va fi realizat în următoarea perioadă va fi asigurarea legăturii între BRUA şi zăcămintele de gaz natural de la Marea Neagră prin intermediul gazoductului Podişor-Tuzla, care, practic, face legătura între zăcământul de gaz natural de la Marea Neagră şi gazoductul BRUA pentru o valorificare superioară a acestor zăcăminte de gaze. De asemenea, sunt în curs de derulare sau urmează să înceapă foarte multe magistrale de gaz natural”, a menţionat premierul.

În plan local, Ludovic Orban s-a referit la studiul de fezabilitate pentru legătura între localităţile Jupa, Caransebeş, Băile Herculane, Orşova, până la Prunişor, care va realiza o conductă ce va permite conectarea la gazul natural a mai multor localităţi din judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi.

De asemenea, sunt în derulare proiecte în diverse regiuni ale ţării pentru ca accesul la gaze naturale să fie posibil pentru cât mai multe familii.

„Se lucrează la conducta Oneşti-Gherăieşti, se lucrează la conducta Craiova-Segarcea-Calafat, deja cred că este terminat Craiova – Segarcea, se lucrează la magistrala din Nord, care va face legătura între Vatra Dornei-Borşa-Vişeul de Sus. Peste tot, aproape, se construiesc astfel de tronsoane de magistrale care au rolul de a permite accesul la această resursă de care dispune România pentru cât mai mulţi români”, a adăugat premierul Ludovic Orban.

Ludovic Orban: Gazul românesc trebuie să ajungă în casele românilor pentru creşterea calităţii vieţii

Premierul Ludovic Orban a mai declarat că gazul metan trebuie să ajungă în cât mai multe din casele românilor şi să conducă astfel la o creştere a calităţii vieţii acestora, în acest sens Guvernul alocând peste un miliard de euro pentru înfiinţarea de reţele de distribuţie a gazelor în localităţile care nu beneficiază încă de aceste facilităţi, relatează Agerpres.

Orban a menţionat că vor fi susţinute şi acele proiecte prin care se valorifică, în mod superior, gazul metan, prin sisteme de cogenerare a energiei electrice şi termice.

„Gazul românesc trebuie să ajungă în casele românilor şi trebuie să crească calitatea vieţii pentru fiecare dintre români. Noi garantăm lucrul acesta pentru că, în afară de investiţiile Transgaz, deja am alocat peste un miliard de euro – 234 de milioane de euro din actualul exerciţiu financiar şi 800 de milioane de euro din viitorul exerciţiu financiar – pentru înfiinţarea de distribuţii de gaz în localităţile care nu beneficiază de conectarea la reţeaua de gaz. De asemenea, susţinem, atât din fonduri europene, cât şi din fonduri de modernizare, investiţii extrem de importante, de utilizare a gazului natural în producerea în sistem de cogenerare, cu randamente de peste 95%, de energie electrică şi de energie termică”, a spus premierul.

El a arătat că sistemul de termoficare din România are nevoie de investiţii masive pentru a reduce pierderile, în contextul în care acest sector a „suferit enorm” în ultimii 20 de ani.

„Se ştie că sistemul de termie din România a suferit enorm în ultimii douăzeci şi ceva de ani, că are nevoie de investiţii masive, că trebuie să introducem randamente foarte mari, trebuie să aducem eficienţă, trebuie să reducem pierderile, atât pierderile pe reţele, cât şi pierderile din clădiri. De asemenea, avem finanţări extrem de importante, inclusiv pentru izolarea termică a clădirilor”, a precizat Orban.

Totodată, şeful Guvernului a menţionat că vor fi încurajate şi proiectele de petrochimie prin care gazul metan va fi valorificat în mod superior. „Închei prin a spune că vom căuta să susţinem acele proiecte care valorifică această resursă pe care o avem, gazul natural, într-un mod superior. Să nu uităm că am avut o industrie petrochimică dezvoltată şi care poate să fie reclădită bizuindu-ne pe această resursă importantă”, a punctat premierul.

Iohannis: România de astăzi este nu doar mai bine condusă, chiar în condiţii dificile, dar are o viziune clară despre dezvoltarea economică, accesul la fonduri europene şi proiectele de investiţii

Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat sâmbătă că, după 30 de ani de promisiuni, România de astăzi este nu doar mai bine condusă, chiar în condiţii dificile, dar are o viziune clară despre dezvoltarea economică, accesul la fonduri europene şi proiectele de investiţii, relatează News.ro.

„Suntem aproape de finalul unui an greu, marcat puternic de efectele pandemiei de COVID-19. Criza încă nu a luat sfârşit, însă avem speranţă că, dacă rămânem hotărâţi în eforturile noastre de până acum, vom depăşi totul cu bine. Astăzi suntem aici pentru a marca finalizarea unei investiţii strategice în infrastructura de transport de gaze naturale. Am certitudinea că în perioada următoare vom saluta împreună şi alte reuşite. Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică lansat de Guvernul liberal în această vară, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă aflat în consultare publică sau Acordul de Parteneriat pentru fondurile structurale şi de coeziune sunt documente pragmatice al căror numitor comun îl reprezintă investiţiile. După 30 de ani de promisiuni, România de astăzi este nu doar mai bine condusă, chiar în condiţii dificile, dar are o viziune clară despre dezvoltarea economică, accesul la fonduri europene şi proiectele de investiţii concrete”, a declarat şeful statului la finalul vizitei de la Staţia de comprimare Jupa.

Acesta a vorbit și despre efortul comun de redresare a ţării la care toţi trebuie să participe.

„Cred cu tărie că aceasta este şansa României, o şansă pe care nu avem voie să o irosim şi când spun ”nu avem”, mă refer deopotrivă la decidenţi politici, manageri de companii şi salariaţi, funcţionari şi cetăţeni în general. România Normală nu poate fi decât rezultatul unui efort comun de redresare, precum şi al unei voinţe comune de a avansa cât mai rapid pe direcţii sănătoase pentru dezvoltarea ţării noastre”, a conchis preşedintele.