VIDEO Marian Dobrila, consultant fonduri europene: Salariile de mii de euro pe luna n-au fost date ilegal, normele au fost stabilite prin negociere cu Comisia Europeana. Ele au fost nejustificate in raport cu piata si cu bunul simt

Programul de dezvoltare a resurselor umane a fost cel mai usor de fraudat, din cauza unei gandiri din start gresite a programului si a criteriilor de selectie a proiectelor, crede Marian Dobrila, consultant pe fonduri europene. Intr-un interviu pentru Hotnews.ro, acesta a spus ca este programul cu cel mai mare decalaj intre banii dati de stat beneficiarilor si cei recuperati de la Comisia Europeana, iar ca mare parte din fondurile fraudate vor fi foarte greu de recuperat, daca nu imposibil.

POS DRU (programul operational de dezvoltare a resurselor umane) a fost unul dintre programele cu mari probleme de-a lungul timpului. De ce au aparut aceste probleme?

Cred ca e un program greu. Daca in alte programe e mult mai simplu sa urmaresti ce se intampla, vezi cladirea, echipamentul, bunuri tangibile, acest program este aproape intangibil. Nu il poti urmari decat in timpul desfasurarii lui si nu post. Astfel incat au existat foarte multe tentatii si a fost mult mai usor pentru cei care au vrut ca sa gestioneze mai usor acesti bani.
Exista tot felul de suspiciuni ca unele cursuri nu s-au facut, ci ca exista doar in hartii, exista acel caz celebru al unui expert care a fost pontat mai mult de 24 de ore pe zi intr-o anumita perioada, pe mai multe proiecte pe POS DRU. Este un program mai tentant decat alte programe in privinta usurintei utilizarii acestor bani.
A fost mai usor de fraudat si o sa vedem mai clar cat s-a fraudat si care au fost proiectele prin care s-a fraudat si care au fost proiectele serioase. Deocamdata banuim, nu avem un raport care sa puna degetul pe rana si, mai e o dificultate si mai importanta: in Romania nu a existat o strategie reala, serioasa, pentru ocupare. Nimeni nu s-a gandit ce vrea Romania de la viitor, ce servicii vrea sa vanda si ce produse si acolo sa ne crestem oamenii. Asa ca dincolo de problema absorbtiei si fraudarii avem o problema si mai mare: banii nu-si ating obiectivul. Prea putin a castigat Romania.

A fost lipsa unei strategii, a fost lipsa de corelare – pentru ca s-au dat multe proiecte la ANOFM, la Ministerul Educatiei – fara a crea capacitate institutionala, adica oameni care sa se priceapa sa faca aceste proiecte si a fost de la inceput o subdimensionare de resurse si o lipsa de strategie de ocupare care sa stea la baza acestui program.

Ce probleme au existat in privinta proiectelor pe POS DRU?

In acest moment lipseste transparenta si lipsesc datele oficiale. A fost una dintre autoritatile de management cel mai putin transparente, pierzand chiar un proces in instanta cu institutul de Politici publice, care a dat in judecata Ministerul Muncii pentru ca nu avea acces la informatii.

O mare problema a fost la inceputul anului trecut cand s-a acordat posibilitatea de a lua 30% avans pe proiecte fara o scrisoare de garantie bancara. A fost o masura generoasa la vremea respectiva, pentru ca se putea finanta proiecte, dar a fost insuficient gandita pentru a proteja riscul fata de acesti beneficiari. Si ne aflam in situatia in care avem sute de milioane de euro date ca avans si nu pot fi justificati si pentru care exista suspiciunea ca greu ii vor mai justifica beneficiarii.

Alte probleme constau in faptul ca multe dintre aceste cursuri nu s-au tinut. Si daca s-au tinut s-au facut fara a avea o finalitate si fara a respecta o anumita curicula. S-au facut sa se bifeze pe hartie.

O alta problema a fost crearea unor pozitii inutile in aceste proiecte, dar care figurau pentru ca anumiti oameni sa fie platiti. Adica au existat oameni care n-au fost niciodata implicati in proiect si s-a ajuns la paradoxul la care, daca il suni pe unul dintre ei, sa nici nu mai stie ce proiecte a semnat sau in ce proiecte a fost implicat.

Vezi in video solutiile Asociatiei Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor Europene pentru cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene

Cum se explica salariile de mii de euro lunar in proiecte aprobate? Au fost ele acordate ilegal?

Aceste salarii mari despre care se vorbeste trebuie sa intelegem ca au fost date legal. Dupa niste norme stabilite in urma unor negocieri cu Comisia Europeana. Dar s-a mers pe maxim, indiferent de cat era costul de piata pentru un expert, chiar daca acel expert putea fi luat din piata cu 20 de euro pe ora, i s-au dat 50 pentru ca era vorba despre fonduri europene. Au fost incarcati timpii, au fost pontati oamenii de doua-trei ori mai mult decat ar fi fost necesar ca sa poti face un proiect la acei parametrii. De aici au provenit salarii lunare foarte mari, nejustificat de mari nu in raport cu normele, care au fost respectate, ci in raport cu niste prevederi de piata si de bun simt.

E vorba despre o insuficienta gandire a ghidurilor aplicantului si de o insuficienta analiza a selectiei bazata si pe criteriul rezonabilitatii. E un criteriu subiectiv, dar e important sa existe. Si nu cred ca beneficiarilor trebuie sa li se reproseze asta, ci autoritatilor, pentru modul de gandire si planificare pe care l-au avut.

Autoritatile vorbesc despre analiza a mii de proiecte, in ce masura e ea posibila?

Pe termen scurt nu este posibila, insa e posibil, fezabil si realizabil e ca acele proiecte care nu si-au justificat avansurile sa faca obiectul unei analize, sa se constate de catre un expert care dintre ele mai sunt fezabile si realizabile, iar pentru cele care nu corespund acestor caracteristici sa se initieze niste proceduri de recuperare a avansului.

Tot pe termen scurt, de cateva luni, ar trebui analizate proiectele deja semnate care si-au inceput implementarea sau sunt in curs de implementare. A aparut urmatoarea situatie: dupa ce s-a dat acest avans de 30%, cand s-a constatat problema, Ministerul Muncii – Autoritatea de Management a POS DRU – a renuntat la acest avans si acordand unul de 5%, blocand proiectele. Stim ca un ONG nu poate finanta in avans proiecte europene. Si aici cred ca trebuie analizate contractele, pentru ca POS DRU are un grad de contractare de 90%, deci bani blocati in contracte. Si trebuie vazut care dintre acei beneficiari vor sa mearga mai departe, care au capacitatea reala de a cofinanta proiecte in noile conditii si ceilalti sa elibereze banii si sa fie lansate rapid noi masuri.

Pe termen lung, nu cred ca se va putea lua la mana proiect de proiect sa se vada cine a fost si cine nu implicat. Istoria e mai putin relevanta si nu cred ca mai are rost sa ne propunem lucruri imposibile. Cred ca de-acum inainte, cand angajam o echipa de evaluatori, cand facem un ghid si niste reguli de evaluare sa ne gandim nu numai la a respecta ce se scrie in ghid, ci sa se respecte si spiritul proiectului. Adica salarii rezonabile, forta de munca rezonabila si sa fie si niste controale pe teren care sa verifice daca se realizeaza sau nu proiectele.

Intre banii dati de statul roman beneficiarilor si cei decontati de catre Comisia Europeana este o diferenta enorma. Va putea statul roman sa isi recupereze banii de la beneficiarii care au fraudat fondurile europene?

In acest moment, pe programul POS DRU este cel mai mare decalaj intre banii platiti catre beneficiari de statul roman si banii incasati de la Comisie. Aceasta diferenta cred ca se situeaza la 24% din valoarea programului, deci se apropie de un miliard de euro. Nu suntem pe-acolo, suntem probabil la 7-800 de milioane de euro.

Acest decalaj inseamna ca statul roman a platit beneficiarilor niste bani pe care Comisia nu i-a rambursat din diferite motive. Unele tin de intarziere normala, dar apar si intarzieri anormale din cauza suspendarii platilor si din cauza unor nereguli. Pot aparea si exista deja corectii preventive: asta inseamna ca Uniunea nu-ti mai da tot cat cheltui, pastreaza o rezerva pe care ar trebui sa tii dea si ti-i da la sfarsitul programului dupa evaluarea finala (n.r. este de 10% pe POS DRU). Si asta ar insemna pentru statul roman o presiune foarte mare.

Ce sanse sunt ca statul sa recupereze banii din avansuri? Trebuie vazut dupa caz cum s-au folosit acesti bani. Pentru ca unii nu au fraudat, ci au folosit banii, s-au blocat cu cash flow-ul, au cheltuit nejudicios sau insuficient gandit si trebuie vazut daca acele proiecte pot merge mai departe. Iar referitor la cei care au fraudat, parerea mea este ca sansele de a recupera acei bani sunt extrem de mici. Daca vorbim despre ONG-uri mici, fara patrimoniu, iar recuperarea banilor de la ei este aproape iluzorie.

Marian Dobrila este directorul executiv al Asociatiei Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor Europene – ACRAFE), o organizatie care reuneste mai multe firme de consultanta. ACRAFE a propus solutii pentru POS DRU si, in general, pentru cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene. Vezi in video care sunt acestea.

POS DRU are situatia cea mai aparte si nefavorabila si necesita o curatenie generala, pentru a sti cat din cele trei miliarde de euro contractati sunt contracte reale, proiecte pentru a fi implementate, cat din cele cateva sute de milioane date ca avans sunt bani care au intrat in proiecte sau au plecat in alte directii. Pana nu stim asta, nu putem face nimic.
Daca stim asta, putem merge pe mai multe directii rapid:

– recuperarea banilor pentru care exista suspiciuni de frauda;

– ajutarea proiectelor care s-au blocat din punctul de vedere al fluxului de numerar; ajutarea proiectelor prin cresterea acelui avans, dar si prin cresterea urmaririi acelor proiecte, adica sa ii dai bani, dar pe masura ce depune cererile de rambursare;

– sa fie lansate noi masuri, pe banii recuperati, cel mai tarziu in februarie-martie anul viitor si analizarea proiectelor dupa un ghid care sa includa si noile invataminte.

Premierul Victor Ponta a anuntat ca si-ar asuma decizia politica de restructurare totala a autoritatii de management, ceea ce ar duce la pierderea multor luni de zile, pentru ca noua structura ar trebui reacreditata de Comisia Europeana. Ce spune Marian Dobrila despre o astfel de masura:

Romania si premierul ei trebuie sa fie constienti ca, daca la sfarsitul acestui an nu absorbim 3,6 miliarde de euro, ii pierdem. Nu mai discutam de pierderi viitoare potentiale ulterioare, vorbim de bani pierduti la sfarsitul anului. Anul viitor vor fi 5,7 miliarde de euro.
Asa ca la momentul acesta nu putem pedepsi nicio autoritate, e ca si cum ne-am taia singuri mainile si picioarele. Noi ar trebui sa intarim aceste autoritati. Cred ca ne putem concentra mai putin pe ce-a fost. E corect sa vedem ce n-a mers bine, dar la acest moment critic pentru absorbtie, urmatorii 2 ani, va trebui sa ne concentram pe intarirea capacitatii autoritatilor de management, pe crearea unui program fezabil de externalizare a serviciilor si pe incurajarea functionarului public valoros.
As vedea invers decat premierul situatia. Iar sanctiunile drastice pentru aceste autoritati de management nu fac decat sa ne loveasca in capacitatea, si asa mica, de absorbtie pe care o avem.

In ce masura declaratiile de luni ale premierului Ponta referitor la misiunea de audit a Comisiei Europene, ale carei concluzii nu sunt inca publice si pe al carei raport preliminar urmeaza ca partea romana sa prezinte comentariile de rigoare, pot fi citite in cheie politica?

Cred ca orice autoritate politica se va folosi de subiectul fonduri europene, care e un subiect de interes national si ii va da o conotatie politica si se va stradui sa demonstreze ca are capacitatea sa aduca o valoare adaugata in acest domeniu. Cred ca exista o cheie politica si va exista indiferent de ce guvern va fi si ca orice informatie vine si cu o conotatie de a demonstra oamenilor interesul pentru acest subiect si capacitatea de a face ceva.