VIDEO Ministrul Cojocaru respinge acuzațiile fostului ministru PSD al Comunicațiilor că prin cloud-ul guvernamental s-ar repeta greșeala eRomânia: Îi recomand să studieze cu atenție și să-și evalueze mandatul său în care nu a existat nicio asumare

Cloud-ul guvernamental are o alocare de 45 de milioane de euro, în ghidul solicitantului scrie că se va construi pe baza unui studiu de fezabilitate, va furniza și servicii electronice, dar nu putem să gândim tot acest proiect fără o componentă importantă de infrastructură, a precizat luni actualul ministru al Comunicațiilor, Petru Cojocaru, întrebat de HotNews.ro cum comentează afirmațiile fostului ministru PSD, Augustin Jianu, care a trecut între timp la partidul Pro România înființat de Victor Ponta. Jianu susține că așa cum e gândit va fi o cheltuială mai inutilă decât portalul eRomânia, din aceleași motive: se pune ‘carul înaintea boilor’ – milioane de euro pe o infrastructură care nu se știe dacă și cum va fi folosită.

VIDEO Replica Ministrului Cojocaru către fostul ministru al Comunicațiilor pe tema creării unui cloud guvernamental:

„Domnul Jianu ar trebui să-și facă un raport de activitate. Nu am de ce să intru în dialog cu dumnealui. Am fost colegi, suntem aproape din aceeași generație, sunt cel puțin dezamăgit de reacțiile pe care le are, dar îi recomand să studieze cu atenție documentele care au ieșit din acest minister în aceste 6 luni și în același timp îi recomand să-și evalueze cele 7 luni petrecute aici când nu a existat nicio asumare. Nici pe RO-net, nici pe compania Poșta Română, nici, nici nici.. și aici mă opresc.”, a declarat luni ministrul Comunicațiilor, Petru Bogdan Cojocaru.

Întrebat de HotNews.ro dacă, lăsând la o parte această dispută cu fostul ministru al Comunicațiilor, acest cloud va asigura și servicii electronice și nu doar o infrastructură de cloud, Cojocaru a spus că da.

„Vor fi și servicii electronice, pentru că oricum proiectul va trebui să aiba la baza o componentă foarte importanta de infrastructura. Nu putem să gandim tot acest proiect de cloud guvernamental fără infrastructură. Cele 45 de milioane de euro reprezinta o alocare. Nu pot spune în momentul de față dacă va costa 45 de milioane de euro sau mai mult. Chiar nu știu.”, a mai precizat ministrul Cojocaru.

VIDEO Ce beneficii ar aduce acest cloud guvernamental în opinia Ministrului Cojocaru

Reacția ministrului Cojocaru vine după ce fostul ministru al Comunicațiilor, Augustin Jianu, a susținut săptămâna trecută într-un punct de vedere transmis HotNews.ro că Guvernul este pe cale să facă o greșeală mai mare decât cele 12 milioane euro cheltuite pe portalul eRomânia.

Augustin Jianu, fostul Ministru al Comunicațiilor în Guvernul Grindeanu: Guvernul Dragnea-Dăncilă vrea să depășească ‘performanța’ platformei inutile eRomânia creată în Guvernarea Băsescu-Boc

Augustin Jianu, pe Facebook

Foto: Hotnews

În legătură cu acest proiect, Augustin Jianu, fostul ministru PSD al Comunicațiilor în Guvernul Grindeanu, care a ieșit din PSD și s-a înscris în partidul Pro România, înființat de Victor Ponta, susține într-o postare pe Facebook că Guvernul Dragnea-Dăncilă arvrea să depășească ‘performanța’ celor 12 milioane euro cheltuite în mod inutil pe platforma eRomânia în Guvernarea Băsescu-Boc.

De altfel, ideea creării unui cloud guvernamental care să centralizeze toată infrastructura și aplicațiile IT ale statului a fost anunțată în 2017 de fostul ministru PSD al Comunicațiilor, Augustin Jianu. Acesta intenționa însă la acel moment ca acest cloud să fie construit în parteneriat public-privat și nu în forma propusă acum.

Contactat de HotNews.ro, Augustin Jianu, a explicat de ce consideră că statul se pregătește să repete greșeala cu eRomânia:

„Ministerul Comunicațiilor (MCSI) “pune carul înaintea boilor” și construiește un sistem prin care livrează IaaS (Infrastructure as a Service), fără să știe exact le ce va fi folosită infrastructura sau de către cine. MCSI repetă greșelile pe care le-a făcut și în cazul proiectului e-România 2, proiect prin care Guvernul Boc a cheltuit aproximativ 12 milioane de euro pentru a dezvolta o platformă inutilă. Acest proiect de cloud este “exact ce ne lipsea” – încă o platformă.
Deși Acțiunea 2.3.1. a Programului Operațional Competitivitate vizează “consolidarea și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice dedicate serviciilor de e‐guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viața cetățenilor și întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental […]”, ghidul aferent cloud-ului guvernamental nu are în vedere dezvoltarea unor aplicații pentru livrarea serviciilor de e-Guvernare (SaaS), întrucât obiectivul general al proiectului este realizarea unei “platforme”.
MCSI a aprobat de curând și un alt ghid pentru “e-Guvernare și interoperabilitate”. Nu văd niciun motiv logic care să justifice existența a două ghiduri distincte. Normal ar fi ca măcar să existe o corelare între cele două. Deși ghidul de cloud prevede că “proiectul va asigura resurse tehnologice în mediu virtual pentru instituțiile publice, în vederea livrării serviciilor publice în format electronic, prioritar pentru evenimentele de viață”, ghidul de e-Guvernare și interoperabilitate nu prevede utilizarea cloud-ului guvernamental pentru evenimentele de viață aferente stării civile. Ba mai mult, în conformitate cu ghidul de e-Guvernare și interoperabilitate MAI își face propria infrastructură tip cloud, pe care încearcă să o “deghizeze”, într-o manieră extrem de “inteligentă”, sub denumirea de “Hub”. Pentru că nu există nicio explicație logică, nu pot decât să presupun că grupurile de interese din jurul MAI și MCSI au împărțit frățește banii europeni pentru digitalizare.
În acest context, m-ar mira ca CTE (Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională înființat prin HG 941/2013) să avizeze atât “cloud-ul guvernamental” cât și “Hub-ul” MAI. Nu-mi dau seama cum vor putea justifica avizarea unor proiecte care se află în situație clară de dublă finanțare. Unde mai pui că la nivelul statului mai există și alte platforme (e-România 2, ICI PRO, SII, IMM OSS etc.) care promiteau să facă o parte din minunățiile pe care le promit și aceste ghiduri.
Din orice unghi am privi aceste ghiduri, prevederile lor par tot mai absurde. Spre exemplu, deși indicatorul de realizare pentru cloud este numărul serviciilor publice electronice aduse la nivelul 4 de sofisticare, ghidul nu vizează realizarea de aplicații prin care să se livreze servicii electronice, ci doar realizarea unei platforme. Practic, nu există nicio relație cauzală între banul cheltuit și indicatorul de realizare. Mai mult, valoarea țintă a indicatorului lipsește. Un alt exemplu este cel al salarizării experților IT. Beneficiarii proiectului de cloud (MCSI, AADR și STS) vor trebui să mențină investiția cel puțin 5 ani. În perioada de sustenabilitate, niciuna dintre instituțiile beneficiare nu poate plăti experții IT la nivelul de remunerare prevăzut la pagina 27 din ghid (11-14 mii lei pe lună). Exemplele pot continua. Este ca și cum MCSI își propune programatic să eșueze. Este fabulos!
Astfel de proiecte ar trebui tratate cu mai multă seriozitate. Sunt proiecte de care depinde viitorul țării noastre. Imaginați-vă ce ar însemna să nu mai stăm la cozi. Să putem obține o carte de identitate prin simpla completare a unui formular online. Să putem deschide o firmă sau înmatricula o mașină fără să mergem la un ghișeu. Imaginați-vă ce ar însemna ca toți românii, indiferent unde s-ar afla în lume, să poată vota online. Spre exemplu, cetățenii estonieni nu trebuie să se deplaseze la un ghișeu al statului decât în trei cazuri: căsătorie, divorț și tranzacții imobiliare. Orice altă interacțiune cu statul estonian se poate rezolva online. Dezvoltarea unui cloud guvernamental prin care să fie livrate servicii de e-Guvernare (SaaS) ar putea aduce economii la bugetul de stat de ordinul miliardelor de euro în fiecare an. Așa cum este descris în prezent, proiectul de cloud guvernamental nu va aduce nicio economie la bugetul de stat, ci doar va irosi ultimele fonduri europene pe care le va mai primi România pentru digitalizare.”, susține acesta.

Proiectul gestionat de MAI: Crearea sistemului IT de emitere a actelor de stare civilă, care dispune de o finanțare nerambursabilă de 34 milioane euro

Apelul care vizează proiectul gestionat de MAI, despre care vorbește fostul ministru Augustin Jianu, a fost lansat în luna aprilie 2018, și viează 3 proiecte, printre care și cel privind implementarea Sistemului Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIEASC).

Proiectul SIEASC are o valoare maximă nerambursabilă de 34 milioane de euro (fonduri FEDR) și are printre obiective:

– Realizarea bazei de date operaţionale privind evidenţa actelor de stare civilă;

– Reducerea timpului necesar procesării tranzacţiilor de Stare Civilă şi a cheltuielilor de stocare a informaţiilor pentru administraţiile locale şi centrale;

– Digitizarea (scanare si indexare) a tuturor documentelor de stare civila emise in ultimii 100 de ani.

Solicitanții eligibili pentru acest proiect sunt: Ministerul Afacerilor Interne (prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date – DEPABD și Direcția Generală Comunicații și Tehnologia Informației – DGCTI) în parteneriat cu:

– Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS )

– Ministerul Comunicațiilor şi Societății Informaționale (MCSI)

– Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE)”.

Pentru detalii vezi atașat Ghidul solicitantului care cuprinde și acest proiect.

Noi detalii despre eRomânia într-un raport al Curții de Conturi: Statul a cheltuit peste 19 milioane de lei pe 43 de studii pentru fundamentarea strategiei eRomânia, în urma căreia a rezultat un singur portal de 12 milioane de euro care nu este nici actualizat și nici folosit

Ministerul Comunicațiilor a cumpărat din fonduri publice 43 de studii în valoare de peste 19 milioane lei pentru fundamentarea strategiei eRomânia, aprobată prin HG în anul 2010, strategie în urma căreia a fost realizat un singur proiect – portalul eRomania, pe care statul a cheltuit 12 milioane euro, care nu este nici actualizat și nici folosit, arată un raport publicat în această lună de Curtea de Conturi. Ministerul a cheltuit ineficient peste 31,3 milioane lei în perioada 2007-2016 pe astfel de studii, unele pentru strategii care nu există și programe care nu au mai fost implementate. Culmea este că inspectorii recomandă Ministerului să facă alte analize pentru a afla cum s-a ajuns aici și să ia măsuri ca astfel de situații să nu se mai repete.