VIDEO Moara lui Assan din Bucuresti, monument istoric de importanta nationala, a fost afectata de prabusirea acoperisului si a unui perete
Elemente din acoperis si un perete de la Moara lui Assan, din zona Obor a Capitalei, s-au prabusit, duminica, pompierii intervenind la fata locului, a declarat purtatorul de cuvant al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Bucuresti, Ovidiu Pana, pentru Agerpres. Cladirea de patrimoniu, simbolul Colentinei de secol 19, se afla intr-o faza avansata de degradare.
Potrivit purtatorului de cuvant al ISU Bucuresti, pana in prezent nu au fost constatate victime.
Moara lui Assan, prima moara cu aburi din Bucuresti, este un monument istoric de importanta nationala. Incidentul de duminica a afectat una dintre cladirile din ansamblul Moara lui Assan, obiectiv arhitectural de patrimoniu. Cladirea este parasita si se afla in faza avansata de degradare, fapt ce a condus la prabusirea acoperisului, care a antrenat si caderea unui zid de circa 200 – 300 de metri patrati, dupa cum a precizat maiorul Ovidiu Pana.
Conform primelor constatari de la fata locului, un alt motiv al prabusirii ar fi putut fi reprezentat de furturile de material din cladire, care au afectat si mai mult structura de rezistenta.
La locul incidentului s-au deplasat trei autospeciale cu apa si spuma, o autospeciala de descarcerare si un echipaj de prim-ajutor de la ISU Bucuresti.
Prezenti la locul incidentului, politisti si politisti comunitari au luat masuri pentru izolarea si monitorizarea zonei, astfel incat sa nu se poata patrunde in cladirea daramata.
www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/player’; if(typeof flowplayer == ‘undefined’) { document.write(”); document.write(”); } var domain = document.domain; var domain_split = domain.split(‘.’); var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1]; document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/d492ae936bea5b9c607a19373f9e2193/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”)); 
Situatia Morii lui Assan
Ansamblul se afla pe strada Silozului nr. 25, in spatele blocurilor de pe Soseaua Stefan cel Mare, intre Lizeanu si Bucur Obor. Moara lui Assaneste distrusa sistematic de mai bine de patru ani, sub ochii autoritatilor.In ciuda faptului ca proprietarii de monumente au obligatia sa asigure paza acestora si sa le mentina in buna stare, aproape in fiecare zi oamenii strazii vin aici ca la ei acasa si fura instalatiile de metal din interiorul complexului, caramida si lemnul, ca sa le vanda.
Cladirea a fost afectata in mai 2008 de un incendiu puternic care a distrus o buna parte din complex. Despre incendiu exista suspiciunea ca a fost provocat intentionat.Desi inca din 2005 Ministerul Culturii a facut plangere penala impotriva proprietarilor, sub acuzatia ca lasa monumentul sa se distruga, Parchetul a decis neinceperea urmaririi penale in ambele cazuri. „Ministerul Culturii a sesizat in data de 22 iunie 2009 si in data de 26 iunie 2009 – inclusiv prin plangere penala – institutiile cu atributii si responsabilitati in domeniu: Inspectoratul de Stat in Constructii Bucuresti, Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, Inspectoratul General al Politiei Romane – Directia de Investigatii Criminale, Serviciul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural National, Primaria Sectorului 2. ISC ne-a raspuns ca nu este o demolare conform legii, fiindca se dezafecteaza instalatiile din interior. Aceasta afirmatie nu este adevarata deoarece orice interventie pe un monument are nevoie de autorizatie. In baza raspunsului ISC, Parchetul ne-a spus ca nu poate incepe urmarirea penala, deoarece a disparut obiectul sesizarii”, a declarat pentru HotNews.ro, in 2009, Irina Iamandescu, consilierul ministrului Culturi, Theodor Paleologu.
In august 2005, inspectorii Primariei Capitalei au efectuat o serie de verificari la Moara lui Assan si au constatat ca se incepuse demolarea ansamblului, motiv pentru care au sesizat, la vremea respectiva, Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 2, in vederea dispunerii inceperii urmaririi penale impotriva celor „vinovati de desfiintarea ilegala a monumentului istoric”, informa in 2008 municipalitatea.
Potrivit unui comunicat al Primariei Capitalei din 2008, in urma verificarilor din 2005 s-a constatat ca ansamblul a fost proprietatea SC Solaris SA, (societate declarata falimentara la data respectiva si aflata in procedura de lichidare judiciara). Lichidatorul judiciar (SC IPCMG REFAL SA), care a preluat in administrare toate bunurile mobile si imobile ale fostului proprietar, era obligat sa asigure paza si conservarea activelor din patrimoniul SC Solaris SA, insa Adunarea Creditorilor a hotarat sa nu finanteze cheltuieli de paza si protectie cu firme specializate, „optandu-se pentru asigurarea acestor servicii cu salariati ai fostei S.C. Solaris S.A. care nu aveau nici pregatirea si nici suportul logistic necesar”.
Istoria Morii lui Assan
„Moara lui Assan”, prima moara cu aburi din Bucuresti, a fost construita in 1853 de negustorii George Assan si Ioan Martinovici. La vremea respectiva a fost si cea mai inalta cladire din Capitala. La scurta vreme dupa ce a fost construita, moara a devenit unul dintre punctele de atractie pentru curiosii din zona, fiind numita fie „Moara de foc de la Obor”, fie „Vaporul lui Assan”.
La o jumatate de secol de la infiintare, ansamblului i s-au mai adaugat cateva cladiri, iar constructiei principale i-a fost atasat un ceas despre care George Potra spunea, in volumul „Din Bucurestii de ieri”, ca a fost pentru multa vreme „ceasul oficial al oamenilor din cartierul Obor-Colentina”. Pana in iunie 1948, cand a aparut legea nationalizarii intreprinderilor particulare, fratii Assan au actualizat in permanenta tehnologia fabricii.
Din 1974, in fostele spatii ale morii a functionat fabrica de paine „Graul”. Astazi, firmele Solaris S.A. si Graul S.A. detin fabricile Asan, a caror suprafata este de 47.000 mp.
„Vaporul lui Assan” (2009), un scurt metraj de Andra Aron si Alice Foca, despre monumentul istoric Moara lui Assan. Mai jos, Making of „Vaporul lui Assan”
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro