​VIDEO Moment istoric pentru NASA: Sonda americană Osiris-Rex va atinge un asteroid marți

După 12 ani de pregătiri și patru ani de călătorie, a sosit ziua cea mare pentru sonda americană Osiris-Rex care va atinge marți asteroidul Bennu în încercarea de a colecta câteva zeci de grame de praf, o operațiune de înaltă precizie la 330 milioane de kilometri distanță de Pământ, potrivit AFP.

Anul trecut, Japonia a reușit cu sonda Hayabusa2 să colecteze niște praf de pe un alt asteroid, Ryugu, și este pe drumul de întoarcere. Cu Osiris-Rex, NASA speră să colecteze o probă mult mai mare, de cel puțin 60 de grame, despre care speră să dezvăluie ingredientele originale ale sistemului solar.

Dispozitivul, de mărimea unui microbuz, se află în prezent în poziție la aproximativ un kilometru de Bennu, un corp cu diametrul de 490 de metri. Inginerii NASA și Lockheed Martin i-au trimis marți instrucțiunile finale pentru a efectua operația de eșantionare, care va fi complet automatizată.

„Nu putem manevra precum un avion cu un joystick în timp real”, spune Kenneth Getzandanner, manager operațiuni de zbor.

La această distanță, semnalul durează 18 minute și jumătate pentru a călători de la Pământ la Bennu și invers.

Primul mesaj de confirmare pentru operațiune va sosi pe Pământ marți. Primele imagini ne vor ajunge miercuri și va trebui să așteptăm până sâmbătă pentru a afla dacă Osiris-Rex a reușit să colecteze suficiente mostre.

„Nu este ușor să navighezi în jurul unui corp atât de mic”, a spus Heather Enos, ofițer științific adjunct pentru misiune, căreia i-a dedicat ultimii 12 ani.

Doisprezece ani pentru un contact mai mic de 16 secunde, timp în care un braț va colecta boabe de doi centimetri în diametru sau mai puțin, care vor fi ridicate de o explozie de azot comprimat.

„Nu putem ateriza pe Bennu, doar vom ”săruta” suprafața”, a spus Beth Buck de la Lockheed Martin.

Importanța misiunii Osiris-Rex

Interesul în analiza compoziției asteroizilor din sistemul solar este că acestea sunt realizate din aceleași materiale care au format planetele. Ca o „piatră Rosetta”, spune omul de știință șef al NASA Thomas Zurbuchen, Bennu poate „spune povestea Pământului și a sistemului solar de câteva miliarde de ani”.

Probele vor reveni pe Pământ pe 24 septembrie 2023, cu o aterizare planificată în deșertul Utah.

Laboratoarele terestre vor permite analizarea caracteristicilor lor fizice și chimice cu mult mai multe detalii decât ar putea face orice sondă în zbor, a declarat directorul diviziei științei planetare a NASA, Lori Glaze.

Nu toate eșantioanele vor fi analizate imediat, precum cele aduse de pe Lună de astronauții Apollo, pe care NASA le deschide încă 50 de ani mai târziu. „Probele lui Bennu vor permite viitorilor planetologi să pună întrebări la care nu ne gândim astăzi, cu tehnici care nu au fost încă inventate”, spune Lori Glaze.