​VIDEO Muzicianul Lucian Ban: "Romania nu-l promoveaza pe Enescu, lucrarile lui nu sunt publicate. Cea mai buna biografie a lui Enescu nu e scrisa de un roman, e scrisa de un britanic, Noel Malcolm"

Lucian Ban impreuna cu alti sapte mari artisti din lumea jazz-ului il „re-imagineaza“ pe Enescu pe 22 septembrie intr-un concert organizat de Institutul Cultural Roman la Teatrul Odeon. Proiectul Enescu Re-Imagined a avut premiera la Festivalul Enescu din 2009. A fost prezentat pe scena New-York-ului, dupa care Village Voice a scris: „Un asemenea eveniment se intampla o data la 3 secole.”. Intr-un interviu HotNews.ro, Lucian Ban vorbeste despre cum l-a reimaginat pe George Enescu, de ce nu este promovat de Romania si de ce Enescu a avut mai mare succes in Statele Unite decat in Europa.

• Intrati in articol pentru a vedea interviul video cu Lucian Ban

Cand si cum s-a nascut proiectul Enescu Re-Imagined?

Lucian Ban: E un proces mult mai lung. Am inceput la New York acum 4 ani sa preiau unele din idei din lucrarile mai tarzii ale lui Enescu intr-un workshop mai mic. Si am facut cateva concerte, dupa care a fost side-track, l-am lasat deoparte pentru ca aveam celelalte proiecte.

Schimbarea majora a intervenit cand am fost pus in legatura cu cineva de la Festivalul Enescu de catre editorul pe atunci de la TimeOut, Anca Ionita. Povestindu-i despre ideea aceasta, a spus ca ar fi ideal pentru Festivalul Enescu. Mi-aduc aminte ca am trimis un email in noaptea aceea, eram la New York, celor de la Festivalul Enescu, domnului Mihai Constantinescu. Imediat mi-a raspuns ca ar fi foarte incantat sa prezinte proiectul. Cred ca in aceeasi noapte m-a comisionat sa fac lucrarea asta si in momentul acela am putut sa aduc mai multi muzicieni, cum doream, si sa avem 8 muzicieni in loc de 4, era o comisionare, exista un buget.

Dupa care am intrat propriu-zis in munca asupra muzicii. Proiectul a inceput acum 4 ani in New York, in Brooklyn.

Muzicienii care fac parte din proiect

Lucian Ban:Intr-un proiect de genul acesta, si in general in muzica de jazz, unde eu sunt mai activ, sunt foarte importanti muzicienii cu care faci un anume proiect. Un anumit saxofonist se potriveste mai bine in anumite situatii, in anumite directii stilistice, si altii mai putin.

Am fost foarte norocos c-am reusit sa-i iau pe cei care sunt ideali pentru asa ceva, care au exact combinatia de improvizatie si de aplecare spre muzica contemporana si jazz in acelasi timp. Sunt cei mai cunoscuti si mai hot muzicieni de astazi, sunt considerati muzicienii care imping limbajul de jazz inainte: Tony Malaby (saxofon tenor), Ralph Alessi (trompeta), Badal Roy (la tablas). Pentru nu stiu care motiv am auzit tablas in muzica lui Enescu. Badal Roy este celebru, a lucrat cu Miles Davis, cu toata lumea. Dupa care l-am luat pe violonistul nominalizat la Grammy, Mat Maneri. Au fost diferiti violonisti, pe album este Albrecht Maurer din Germania, un foarte bun violonist european in muzica contemporana si improvizata.

La New York am avut-o pe Joyce Hammond care lucreaza cu Uri Caine si Curtis Stewart. Dupa care, practic am finalizat proiectul invitandu-l pe John Hébert, unul dintre cei mai mari contrabasisti de astazi, sa ia parte si sa rescrie o parte. Practic muzica este jumatate rescrisa de mine si jumatate de el.

De ce Enescu?

Lucian Ban:Cred ca vine in parte din faptul ca eu l-am descoperit tarziu pe Enescu cu adevarat. In Romania stiam de Enescu ce stiam din formatia generala si din liceu, si apoi conservator. El fiind intotdeauna clasicul exemplu si clasicul muzician al istoriei muzicii romanesti, cumva l-am refuzat. Nu stiam decat ceea ce l-a facut celebru, si ceea ce nici lui nu i-a placut asa de mult: rapsodiile romane si poema romana, lucrari care nu mi-au spus mai nimic. In perioada mea formativa de scoala, cumva l-am respins, pentru ca ne era prezentat drept Eminescu al muzicii romanesti.

In Brooklyn am inceput sa intru in opera lui, si am vazut mai ales operele tarzii, atunci am avut un soc pentru ca mi-am dat seama ca lucrarile lui Enescu tarzii si-o parte din lucrarile lui din anii 20-30 sunt la acelasi nivel cu lucrarile lui Bartók, doar ca nu are renumele lui Bartók.

Intotdeauana exista pentru muzicianul plecat, artistul plecat, o legatura cu locul de origine si cu cei care l-au reprezentat, ceea ce fac eu cu Enescu. Si-au fost aceste lucruri, plus in final, Festivalul Enescu. Daca era un festival Porumbescu, poate era Porumbescu, desi Enescu are o profunzime mult mai mare.

Cum l-am reimaginat pe Enescu

Lucian Ban:Fara a intra mult in discutii si intr-un limbaj destul de tehnic, l-am reimaginat incercand sa pastrez o balanta intre a-i fi fidel si intre ceea ce sunt eu, ceea ce suntem noi. Eu nu sunt un muzician de muzica de camera sau de muzica clasica care pur si simplu interpreteaza partitura. Suntem muzicieni de jazz si venim din alta parte pentru a prelua ideile unui mare muzician si a le imagina altfel, aducand si sensibilitatea muzicii de jazz contemporane care contine cam totul, de la improvizatie si muzica clasica contemporana. Am vrut sa pastrez o balanta si sa dau multa libertate muzicienilor extraordinari pe care-i am in grup. N-am putut sa scriu, o mare parte este reactia acestor muzicieni de jazz la muzica lui Enescu.

Ce reactii au fost la Enescu Re-Imagined de la New York din 2009?

Lucian Ban:Noi l-am prezentat la o luna dupa ce am avut premiera la Bucuresti la Festivalul Enescu. A fost produs de Institutul Cultural din New York. As putea sa spun direct ca reactia a fost mai mare acolo decat aici, cel putin reactia de presa. Motivul n-as putea sa spun clar care e. Poate ca nu exista critici muzicali interesati? As fi vrut, as fi preferat sa vad ce spun criticii muzicali de muzica clasica din Romania. N-as fi avut nicio problema cu criticile.

Pot sa va spun atat: Village Voice a spus „Un asemenea eveniment, credeti-ne, se intampla o data la 3 secole.” TimeOut New York l-a situat in Best Live Shows, alaturi de Sting si alte evenimente de nivel mare. Au dat un articol intreg despre ce se intampla. Am facut niste emisiuni la radio.

Reactia a fost foarte buna pentru ca Enescu e iubit in America, a fost adoptat de America. Nu stiu cat de mult se stie aici ca el a facut turnee anuale in America din 1926 pana in 1951. A fost mai bine primit in America decat in Europa ca si compozitor, la randul lui a iubit America pentru motivul asta.

O multime din lucrarile mari ale lui Enescu au avut premiera mondiala la New York sub bagheta lui Mahler la New York Filarmonica, Prima suita orchestrala, n-au avut premiera in Europa.

A fost imbratisat mai bine in America ca si compozitor decat in Europa unde era virtuozul violonist. Si asta este unul din motivele pentru care, proiectul pe care l-am prezentat noi la New York a avut impact.

Este Enescu predat in scolile din America?

Lucian Ban:Enescu nu este predat in scolile din America cum ar trebui. E foarte probabil sa fie uitat ca o nota de subsol in istoria muzicala a secolului XX. Celebri sunt Stravinski, Bartok. Asta tine de o situatie mai complexa: el a fost celebru ca violonist si dirijor. A suferit toata viata pentru asta. La un moment dat a spus ca uraste vioara intr-un fel. A spus ca era o corvoada pentru el ca sa traiasca. Tot ce si-ar fi dorit ar fi fost sa scrie muzica. Acesta e unul din motive.

Celalalt motiv: Romania nu-l promoveaza, lucrarile lui nu sunt publicate. Cea mai buna biografie a lui Enescu nu e scrisa de un roman, e scrisa de un britanic, Noel Malcolm: „George Enescu – His Life and Music”.

Mai multe lucruri care nu sunt facute de Romania, impreuna cu determinari istorice, cariera lui a fost aceea a unui celebru violonist, fac ca Enescu sa nu fie atat de cunoscat pe cat o spune valoarea muzicii lui. Sper ca ceea ce fac eu poate sa schimbe putin, plus ca se va adresa putin unei altfel de audiente: si lumii de jazz si lumii de jazz de avangarda. Deja foarte multa lume mi-a spus: n-am stiut niciodata de sonata a 3-a, sau de octect, in special violonistii din grup. Ei nu stiau, si au studii clasice.

Cum am descoperit lucrarile nepublicate ale lui Enescu

Lucian Ban:O parte sunt la muzeul Enescu din Bucuresti, carora vreau sa le multumesc pentru accesul la partituri. O parte le-am obtinut cu greu, ele exista, au fost publicate de Salebert si de Enoch, cei doi editori cu care a lucrat Enescu in anii 20. Tot ceea ce nu este la Enoch si Salebert a revenit statului roman la moartea lui, tot ceea ce se numeste arhiva lui, practic ei detin copyright-ul.

Am avut acces prin concursul lor. Mi se pare ca o parte din lucrarile lui nepublicate au fost editate chiar de Institutul Cultural Roman, niste partituri cu studii despre ele. Iar o parte sunt lucrari neterminate.

Noi avem pe disc o parte prelucrata dintr-o simfonie neterminata a lui Enescu, simfonia a 4-a, pe care a terminat-o Bentoiu, evident mai tarziu. Dar e o simfonie neterminata a lui Enescu, eu am preluat andante, partea a doua, martiala de acolo. Mi-a vorbit muzical, din capul locului n-am vrut sa fac Rapsodiile Romane.

Am facut in schimb o balada care este mai cunoscuta in Romania, necunoscuta in lume, o balada pentru vioara si orchestra, cred ca avea 16 ani cand a scris-o.

Cat a durat pregatirea proiectului Enescu Re-Imagined

Lucian Ban:Din februarie 2009 pana la premiera de la Festivalul Enescu din septembrie 2009.

De ce ar trebui sa vina un iubitor de muzica pe 22 septembrie la Teatrul Odeon

Lucian Ban: Ma gandesc ca pe iubitorul de muzica clasica l-ar interesa sa vina sa vada ce fac niste muzicieni de jazz de prim calibru cu muzica clasica in primul rand, si apoi cu muzicianul prin excelenta clasic al Romaniei, George Enescu. Audienta care indrageste jazz-ul va veni din celalalt motiv, pentru a vedea ce fac niste muzicieni cu lucrarile de muzica clasica ale unui mare compozitor roman.

Lucian Ban este pianist, compozitor, jazz-man nascut in 1969 la Cluj-Napoca. Traieste din 1999 la New York. Ban este considerat de presa americana „unul dintre cei mai talentati pianisti care au venit la New York in ultima decada” (jazz critic Bruce Lee Gallanter). Terrell Holmes de la All About Jazz spune despre Lucian Ban: „pianistul Lucian Ban canta cu o fluenta si sensibilitate care aminteste in acelasi timp de un Vladimir Horowitz si Mccoy Tyner”.

Este autorul a 7 albume pentru case de prestigiu din Statele Unite si Europa, este leaderul grupului Elevation featuring Abraham Burton si TUBA Project cu legendarul Bob Stewart, iar in 2009 a prezentat in premiera mondiala proiectul Enesco Re-Imagined care re-interpreteaza muzica celebrului compozitor roman.Concertul de la Bucuresti este organizat de Institutul Cultural Roman, care a sustinut si editarea albumului.

Miercuri, 22 septembrie, de la ora 19.00, la Teatrul Odeon din Bucuresti are loc concertul de lansare a albumului Enesco Re-Imagined, un proiect initiat de pianistul Lucian Ban alaturi de contrabasistul John Hébert.