​VIDEO Președintele Microsoft, Brad Smith, a vorbit la București despre automobile și inteligență artificială, prezentând și imagini cu Capitala de acum peste 100 de ani

​Oamenii ar trebui să se gândească în mod serios dacă locurile de muncă le pot fi afectate de dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială, a spus Brad Smith, președinte al Microsoft, într-un discurs la București. El a prezentat și imagini cu Bucureștiul fără mașini, acum 120 de ani, făcând o paralelă între cum a schimbat lumea automobilul acum un secol și cum ar putea să o schimbe inteligența artificială, în următorii 20-30 de ani. ”Societatea trebuie, cum a făcut și acum 100 de ani, să fie sprintenă, promptă și să se adapteze în fața schimbărilor”. Brad Smith a participat la evenimentul Microsoft Tech Day care s-a ținut la Palatul Parlamentului.

Smith a făcut o amplă paralelă între mașini și inteligența artificială pornind de la prima călătorie lungă cu un automobil (acum 131 de ani) și ajungând până în prezentul în care întrezărim că mașinile autonome vor fi peste tot în jurul nostru în 20-30 de ani.

Smith și-a început paralela un un episod din 1888 când Karl Benz, inventatorul automobilului modern, a făcut o demonstrație cu mașina în fața casei, dar jurnaliștii nu au fost impresionați și nu li s-a părut ceva de super-viitor.

Însă, într-o dimineață, soția lui Karl, Bertha Benz, a luat copii și s-a dus cu mașina către casa mamei ei. ”Mama ei locuia la 100 km depărtare, nu era o călătorie ușoară, a trebuit de exemplu să se oprească la diverse prăvălii pentru a cumpăra substanțe fără de care mașina nu ar fi putut merge. Mașina s-a și stricat la un moment dat, iar Bertha a trebuit să o repare singură. Cert este că până la final de zi a ajuns la destinație și abia atunci jurnaliștilor li s-a părut incredibil și interesant că într-o singură zi poți ajunge atât de departe, cum nu se întâmplase niciodată până acum”, a spus Brad Smith.

Practic, Bertha Benz a condus 106 km în landul Baden Württemberg, de la Mannheim la Pforzheim, pe 5 august 1888. Bertha avea 39 de ani și i-a luat în mașină pe copii ei Richard și Eugen (13 și 15 ani). A fost cea mai lungă călătorie făcută pâna la acel moment cu un automobil și Bertha a vrut să-i arate soțului ei că automobilul poate fi un adevărat succes dacă marelui public i se arată cum este util și de ce. Ambii au investit în construirea mașinii, dar Karl Benz nu era convins că invenția sa va fi o reușită de piață.

Smith spune că 12 ani mai târziu începea un nou secol, dar în București și alte mari orașe nu erau mai deloc mașini pe străzi (Smith a prezentat și o fotografie veche a Capitalei). Însă, a continuat el, 14 ani mai târziu erau deja multe mașini și erau clădiri noi (apare o poză cu hotelul Athenee Palace).

Numărul de cai a început să scadă atunci și destul de rapid caii au fost cu totul înlocuiți de automobile. Efectele economice au fost serioase: au dispărut locurile de muncă ale celor care aveau grijă de cai și ale celor care conduceau birje sau diverse trăsuri. Însă, spune Brad Smith, au apărut noi locuri de muncă pentru cei care trebuiau să repare mașinile să le întrețină, dar și pentru șoferi.

În plus, s-a născut o nou industrie, fiindcă mașina era, după locuință, al doilea cel mai important lucru pe care un om îl cumpăra într-o viață. Pentru aceste lucruri oamenii aveau nevoie de credite și o nouă industrie s-a născut: cea a împrumuturilor financiare.

Tot datorită răspândirii automobilelor s-a născut și o altă industrie: cea a publicității, care a ajuns să creeze mii de locuri de muncă și să umple străzile de panouri uriașe. ”De ce? pentru că oamenii mergeau acum pe șosele cu peste 60 km/h și panourile trebuia să fie mari pentru ca mărcile să fie identificate ușor. Așa au apărut și job-urile de designer publicitar”, mai spune președintele Microsoft

Au fost însă și efecte negative greu de prevăzut atunci: cum numărul de cai a scăzut puternic, fermierii care produceau furaje pentru ei au fost nevoiți să schimbe ce cultivau. ”Fermierii americanii au cultivat tot mai mult tutun, tot mai mult bumbac, s-a ajuns însă la supra-producție, prețurile culturilor au scăzut, veniturile s-au prăbușit și ele și oamenii nu și-au mai putut plăti împrumuturile către băncile locale. Aceste bănci mici, la rândul lor nu și-au mai putut plăti împrumuturile către băncile mari și s-a ajuns la colaps financiar”.

Smith spune că acest exemplu din trecut arată că, atunci când tehnologia se dezvoltă, trebuie să ținem cont de mult mai multe aspecte și trebuie, cum a fost cazul și acum un secol, ca societatea să fie promptă, să fie ”sprintenă” pentru a se adapta. A fost cazul acum 100 de ani, este cazul și pentru viitorii 20 de ani.

Schimbarea ce va veni este legată de inteligența artificială și de modul în care ea va modifica modul în care muncim. ”Este momentul ca oamenii să se gândească în mod serios cum le va afecta inteligența artificială locul de muncă. O meserie este practic un șir de sarcini, iar pe unele inteligența artificială chiar le poate face bine, și aceste sarcini au mari șanse să fie automatizate”.

Președintele Microsoft continuă comparația cu mașinile și dă ca exemplu condusul autonom: computerele sunt tot mai capabile să ”vadă”, să analizeze și să ia decizii, iar un șofer se bazează extrem de mult pe vedere pentru a lua decizii, pentru a accelera, pentru a frâna, pentru a opri la semafor. ”Datorită inteligenței artificiale, computerele vor putea face aceste lucruri în 10, 20 sau 30 de ani și ne așteptăm să vedem mașini autonome. Vă mai puteți gândi și la cum comandăm la fast-food: îi spunem unui om ce vrem și acel om introduce comanda într-un computer. Nu ne este greu să ne imaginăm că un sistem de AI va putea face acest lucru”, spune Smith, care dă ca exemplu și traducerea instantanee.

Pe de altă parte, este mult mai greu ca inteligența artificială să se descurce excelent în meserii unde este nevoie de interacțiuni cu oamenii: profesor, asistenți sociali, infirmiere, terapeuți, toți aceștia vor folosi unelte de AI în munca lor, dar este greu de crezut că un computer va fi vreodată capabil de empatia pe care acești oameni o au

Brad Smith este unul dintre cei mai importanți ambasadori ai industriei de tehnologie și o voce cu recunoaștere globală, prin prezența sa în cadrul dezbaterilor anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, prin multiplele alocuțiuni în fața Congresului Statelor Unite, dar și prin dialogul susținut cu guverne din diferite țări, pe tema colaborării dintre instituții și companiile de tehnologie.

Brad Smith are 60 de ani și s-a născut în statul american Wisconsin. A fost grefier, iar în 1986 s-a alăturat firmei de avocatură Covington & Burling din Washington, devenind cunoscut acolo pentru că a insistat să aibă pe birou un computer personal, fiind primul angajat al firmei care a avut PC la locul de muncă.

S-a angajat la Microsoft în 1993 unde a condus departamentul european juridic al companiei pentru Europa, lucrând la Paris. Smith a devenit directorul departamentului Juridic la Microsoft în 2002 și a călătorit peste tot în lume mai mult de 10 ani pentru a rezolva problemele companiei, fie că era vorba de procese sau de acuzații de comportament anticoncurențial. Este celebră lupta cu guvernul SUA care voia ca Microsoft să fie divizată.

Smith se află la conducerea companiei IT din 2015 când a fost numit preşedinte de către CEO-ul Microsoft, Satya Nadella.

Smith este și autorul unei dintre cele mai discutate cărţi despre tehnologie din acest an: „Tools and Weapons: The Promise and the Peril of the Digital Age” (Instrumente și arme: Promisiunea și pericolul erei digitale).